Pe 13 octombrie, de la ora 19:00, Festivalul AICI A STAT aduce pe scena Ateneului Român recitalul extraordinar „Sub vraja Cellei”, susținut de pianista româno-franceză Alexandra Silocea și violonistul austriac Johannes Fleischmann.
Evenimentul face parte din cea de-a doua ediție a Festivalului AICI A STAT, dedicată în acest an Cellei Delavrancea, una dintre cele mai fascinante personalități feminine ale culturii române.
Programul serii reunește creații semnate de Wolfgang Amadeus Mozart, Fazıl Say, Erich Wolfgang Korngold, Maria Theresia Paradis, Amy Beach și Lili Boulanger. Traversează lumi muzicale, epoci și sensibilități diferite. Echilibrul dintre cele trei voci masculine și cele trei voci feminine capătă o semnificație aparte într-o ediție de festival dedicată unei femei care a influențat cultura română atât ca interpretă, cât și ca scriitoare, eseistă, pedagog și critic musical.
Festivalul AICI A STAT capătă o semnificație suplimentară în 2026, anul în care se împlinesc 270 de ani de la nașterea lui Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791). Recitalul se deschide cu Sonata pentru vioară și pian în mi minor, KV 304, una dintre cele mai intense și tulburătoare lucrări din creația sa pentru această formulă camerală.
Prezența lui Mozart în program creează astfel o punte între o mare aniversare a culturii austriece, a istoriei muzicii europene și universul Cellei Delavrancea, pentru care muzica clasică a reprezentat, de-a lungul vieții sale de peste un secol, un reper esențial.
Programul complet al festivalului este disponibil pe site-ul AICI A STAT, Instagram și Facebook. Bilete, pe site-ul eventbook: https://eventbook.ro/festival/festivalul-aici-a-stat.
Timp de zece zile, festivalul reconstruiește universul Cellei prin recitaluri, expoziții, documente de arhivă, lecturi, tururi ghidate și întâlniri interdisciplinare desfășurate în spații de patrimoniu ale Bucureștiului. Ateneul Român ocupă un loc de onoare în această geografie afectivă și muzicală.
„Pentru mine, ediția dedicată Cellei Delavrancea a pornit din dorința de a reconstrui, măcar pentru câteva zile, lumea culturală extraordinară în care a trăit ea: muzică clasică, literatură, artă, prietenii, călătorii în Orient și Occident, scrisori către regine și prințese, case cu istorie și personalități care se influențau reciproc”, a declarat Ana Rubeli, fondatoarea Asociației Culturale AICI A STAT, potrivit unui comunicat de presă.
CITEȘTE ȘI: Festivalul Aici a stat revine în octombrie cu o ediție dedicată Cellei Delavrancea
Alexandra Silocea are o carieră internațională de peste două decenii
Pianistă, scriitoare, memorialistă, pedagog și critic muzical, Cella Delavrancea a trăit 103 ani și a făcut parte dintr-o lume culturală extraordinară. Muzica, literatura și întâlnirile culturale au reprezentat pentru ea un mod de viață.
Recitalul de la Ateneul Român pornește tocmai de la această identitate complexă și de la felul în care Cella a modelat cultura secolului XX. L-a cunoscut încă din copilărie pe Caragiale, care o numea „copil minune”, a fost apropiată de Regina Maria și de Enescu, a cunoscut-o pe Regina Elisabeta, pe Brâncuși, pe Rainer Maria Rilke, pe Paul Valéry, și mulți alți artiști, scriitori, muzicieni și intelectuali europeni. Titlul evenimentului evocă volumul „Vraja”, prin care Cella Delavrancea debuta literar în urmă cu 80 de ani.
Alexandra Silocea este pianistă româno-franceză, cu o carieră internațională de peste două decenii. A concertat în săli prestigioase precum Musikverein din Viena, Wigmore Hall din Londra și Carnegie Hall din New York și a colaborat cu orchestre și dirijori de renume.
În ultimii ani, dezvoltă proiecte interdisciplinare care pun muzica în dialog cu arta vizuală, literatura și designul, prezentate la instituții precum Kunsthistorisches Museum din Viena, National Gallery din Londra și Heidi Horten Collection, alături de care prezintă în 2026 conceptul muzical „BASQUIAT: SOUND BETWEEN THE LINES”.
Johannes Fleischmann este violonistul austriac a cărui activitate artistică reunește interpretarea solistică, muzica de cameră și colaborarea orchestrală. Interpretarea sa se distinge prin profunzime expresivă, comunicare muzicală directă și un rafinat simț al stilului.
Este în mod special atras de muzica de cameră și de prezentarea, în contexte de concert relevante, atât a repertoriului consacrat, cât și a unor lucrări mai puțin cunoscute. În paralel cu repertoriul clasic, explorează legătura dintre tradiția muzicală vieneză, creația contemporană și formatele crossover.
Ca interpret, director artistic și profesor, urmărește construirea unor experiențe de concert în care excelența muzicală, dialogul cultural și relația autentică cu publicul se susțin reciproc.
