Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local
Sunday , 21 April 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
Acasă Articole EXCLUSIVITATE I Cum arată la interior, după restaurare, clădirea care „domina înălțimile Bucureștiului”, Foișorul de Foc
ArticoleMainReportaj

EXCLUSIVITATE I Cum arată la interior, după restaurare, clădirea care „domina înălțimile Bucureștiului”, Foișorul de Foc

618

Clericii au Catedrala Neamului, cărturarii au Biblioteca Naţională, artiştii au TNB-ul… Era nevoie ca şi pompierii să aibă templul lor: Foişorul de Foc. Un templu care a trecut printr-o şlefuire serioasă în ultimii ani: din 2021 este în plină restaurare. Deja o flacără lăuntrică arde întocmai ca inima unei păsări Phoenix între pereţii interiori, semn că odată ce schelele vor dispărea de pe faţadă, totul va fi gata. Clădirea-simbol în stil neoromânesc, bătrână de 130 de ani, va renaşte din propria cenuşă, anul viitor, când va putea fi vizitată ca muzeu.

Echipa Buletin de Bucureşti a vizitat această emblemă a Bucureştiului de odinioară, motiv de mândrie pentru pompierii bucureşteni şi vedeţi, cu această ocazie, primele fotografii publice din interiorul Foişorului.

FOTO: IGSU

Curtea Foișorului de Foc este acum un adevărat șantier, împrejmuit de un gard argintiu din tablă: materiale de construcții împrăștiate, câteva obiecte de-ale muncitorilor și mult-mult nămol. Exact în această curte, ar urma să se amenajeze un mic părculeț de care să se poată bucura vizitatorii Muzeului Pompierilor. La momentul actual, parcul este efectiv o groapă în care cad materialele de construcții, dar săpăturile fac parte din plan.

Deîndată ce păşeşti înăuntru îţi fură privirea scara de metal, spiralată şi îngustă. Urci şi tot urci treptele întortocheate, iar, la înălţime, ţi se pune un nod în gât, atunci când priveşti în jos. Pentru vechii pompieri care scrutau orizontul pentru a monitoriza posibilele incendii, scara nu mai avea niciun secret. Pentru vizitatorul neavizat, provoacă fiori.

Ca primi vizitatori, a fost şi uşoara teamă, dar şi o sfială să nu cumva să stricăm ceva. Parcă nici balustrada nu voiam să o atingem, pentru a o păstra intactă.

La primul etaj, te izbește cât de alb e totul: lumină albă, pereți și camere de supraveghere albe, podea de un alb cenușiu. Singurele pete de culoare se datorau tavanului și ferestrelor cu rame din lemn.

Tavanul era amenajat cu un soi de cărămidă aparentă, probabil în încercarea de a aminti de structura inițială a clădirii (piatră, cărămidă și var hidraulic, fundație din beton).

Următorul etaj era o copie fidelă a primului, singura excepție fiind podeaua de un roșu aprins. Deoarece stratul de rășină se turnase recent, am fost nevoiţi să ne limităm la o privire din pragul încăperii. Nu am putut urca mai departe din același motiv, însă toate etajele ar trebui să arate la fel, potrivit constructorilor.

Ferestrele sunt mari, „adăpostite” de arcade, elemente ahitecturale des întâlnite la vremea aceea. Cât despre priveliște, în ciuda schelelor și a căștii de protecție ce obstrucționau priveliştea, un lucru rămâne cert: traficul din Capitală este „remarcabil” în orice condiții.

Principala provocare este legată de caracterul de monument istoric, având în vedere că este o clădire de la finalul anului 1890, de categorie B, unde atenția pentru detalii a trebuit să fie cu mult peste media unei lucrări obișnuite.

Răzvan cojocaru, reprezentant al Serviciului Patrimoniu

Lucrări de restaurare au mai fost efectuate în jurul anilor ‘70, în rest, doar lucrări de reparații curente.

Patrimoniul Muzeului – ce vor putea vedea bucureștenii?

Patrimoniul muzeului, colecția întreagă a exponatelor, însumează în jur de 10.000 de piese, în timp ce în Foișorul de Foc intră aproximativ 1.300 de piese. La momentul actual, acestea se află într-un depozit din Tecuci, în stare de conservare, urmând să fie aduse în Capitală, la momentul finalizării lucrărilor.

„Muzeul a prezentat și prezintă în continuare istoria pompierilor pe fundal într-o istorie națională. Vom avea configurat un colț cu antichitate, evul mediu, secolele XVIII-XIX. În expunere liberă, vor fi pompe manuale, vechi, vor fi o serie de exponate care vorbesc despre Războiul de Independență, care vorbesc despre momentul 1848, care este momentul de referință pentru istoria pompierilor. 13 septembrie 1848 – Pavel Zăgănescu se lupta cu turcii, deci în fiecare an, în 13 septembrie, începând cu anul 1953, sărbătorim Ziua Pompierilor din România.” explică Loredana Oprică, directorul Muzeului Pompierilor, pentru Buletin de București.

În ciuda dimensiunii clădirii, spațiul util este destul de mic. Exponatele ce nu vor intra în circuitul muzeului vor fi depozitate într-o hală, pe care directoarea muzeului intenționează să o transforme într-un spațiu vizitabil. Totuși, acest lucru nu este posibil în viitorul apropiat, deoarece un plan concret se va putea configura doar după ce Muzeul Pompierilor va fi redeschis.

Istoria Foișorului de Foc: „Rezervorul de la Iancu” ce nu a fost folosit niciodată

Foișorul de Foc a fost gândit ca „un turn de apă și de foc”, care să răspundă nevoilor vremii, și anume lipsa tehnicilor de alimentare cu apă eficiente, mai ales în contextul pagubelor produse de Marele Incendiu din 1847. Clădirea a fost ridicată între 1890 și 1892 după planurile arhitectului-șef al Primăriei Capitalei de atunci, George Mandrea. 

De la înălțimea celor 42 de metri, pompierii supravegheau și alarmau în caz de incendiu. Un rezervor care se ridica începând cu etajul 4 până la etajul 6, care a fost introdus în clădire, urma să fie alimentat cu apă și însuma 750 metri cubi și trebuia să alimenteze zona din împrejurimi.

Loredana Oprică, Directorul Muzeului Pompierilor

Totuși, în momentul recepției clădirii, în 1892, s-a constatat lipsa unor pompe suficient de puternice pentru a ridica apa la înălțimea bazinului, motiv pentru care clădirea a fost cedată pompierilor în 1892 și a funcționat ca turn de observare a incendiilor până în 1910. Odată cu introducerea telefonul, nu a mai fost nevoie ca pompierii să stea de veghe, dar au rămas în clădire până în 1936, când s-au mutat în cazarma de lângă Obor, cazarma „Regele Ferdinand”. 

Din 1936 până în 1960, clădirea a funcționat ca spațiu de depozitare, motiv pentru care s-a și degradat. Ulterior, generalului Pamfil Tatu i-a venit ideea de a amenaja un muzeu al pompierilor, muzeu ce s-a deschis în 1963 și a funcționat, cu mici întreruperi până în 2021, când clădirea a intrat în restaurare. 

Zeci de ani, a fost cea mai înaltă clădire din București. Domina înălțimile Bucureștiului.

Loredana Oprică, Directorul Muzeului Pompierilor

Contractul aferent lucrărilor de restaurare și modernizare a monumentului a fost câștigat de asocierea de firme OVI Architecture&Engineering SRL (lider), Palex Constructii Instalatii, Alpha Max Build și Ovi Management în august 2021. Reprezentanții companiei au furnizat și imagini din timpul lucrărilor, pentru Buletin de București.

Inițial, lucrările ar fi trebuit să fie finalizate într-un an și jumătate (18 luni), însă contractul a suferit modificări, astfel încât termenul a fost prelungit la 2 ani și 3 luni. De asemenea, valoarea contractului (circa 14 milioane de lei, fără TVA)  a fost majorată  cu 4,6 milioane de lei, potrivit celui mai recent anunț publicat în SEAP (Sistemul de Achiziții Publice).

scris de
Andreea Tudor

Născută și crescută în București, susținătoare a presei independente. Așa am ajuns redactor la Buletin de București. Fiind eu, însămi, parte a sistemului de învățământ românesc și pasionată de domeniul social, pun sub lupă tot ceea ce se întâmplă în sfera educației. Cred cu tărie că presa „pentru cetățeni” este presa independentă. Oamenii au nevoie de o informare corectă pentru a înțelege pe deplin ce se întâmplă în jurul lor și pentru a lua acțiune împotriva nedreptăților.

pe același subiect

ArticoleȘtiriTransport

TPBI | 33 de linii STB vor fi modificate duminică, pentru „Bucharest International Half Marathon & 10k 2024”

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI) anunță...

ArticoleȘtiri

ASPA, parteneriat cu Bikers For Humanity România, pentru promovarea adopției din adăposturi

Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor București și Bikers for Humanity România...

ArticoleȘtiri

Stații de încărcare electrice, pe Autostrada Soarelui

CNAIR a lansat licitația pentru concesionarea lucrărilor și serviciilor de utilare și...