UPDATE – Ulterior publicării materialului, dr. Narcis Copcă a trasmis că activitatea privind transplantul de plămâni a fost afectată din cauza pandemiei de COVID-19. “Ne-am deplasat de patru ori cu echipa să recoltăm și nu s-a putut preleva niciun organ datorită afectării grave. Toți pacienții de pe listă sunt monitorizați și există posibilitatea permanentă a apariției unui donator”, a transmis doctorul Narcis Copcă.

În România, transplantul de plămâni a ajuns să fie o himeră iar pentru mulți bolnavi incertitudinea și așteptarea sunt cronomentrul dintre ei și moarte. Ceasul este propriul organism iar clipa poate fi simțită cu fiecare gură de aer care parcă nu mai ajunge.

Cu toată medicația secolului 21 și aparatele de oxigen performante, pentru acești români viitorul nu înseamnă decât o parte din altcineva care, personal sau prin familie, a dat dovada de cea mai nobilă formă de morală: altruismul.

Dar, până aici, istoria recentă a demonstrat că orgoliile mărunte din politică sunt cel puțin o piedică, dacă nu un obstacol de netrecut.  

Povestea lui Ionuț

Lupta vrânceanului Ionuț Anghel a început acum mulți ani. La telefon vorbește cu o vervă ruptă parcă din tonul judecătorilor care pronunță sentințe. Micile pauze si câte un huruit succint care se aude din piept îi tradează boala care îi sugrumă plămânii.

La începutul lui 2018, după ce a fost plimbat de la un medic la altul prin toată țara, Ionuț Anghel află că are o boala genetică iar plămânii săi nu pot expectora secrețiile în mod normal.

Abia la Timișoara, pe biletul de externare, mi-a fost menționat că e nevoie de transplat. Până atunci se feriseră toți, și nu înțeleg de ce. A fost de parcă ei îmi dădeau organul. A mai durat încă un an de analize până când m-au pus pe lista de transplant, pe 2 iunie 2019. De atunci au trecut exact 480 de zile”, spune Ionuț.

Ionuț Anghel alături de familia sa. (Sursa: Alături de Ionuț Anghel)

Drumurile medicale ale lui Ionuț au ajuns până la Viena și tot acolo a aflat că românii nu mai fac parte dintre cei transplantabili. Ultimii de pe lista de așteptare au fost operați până acum trei ani, când clinica europeană a pus punct colaborării cu statul român în urma unui scandal care a făcut agenda publică luni de zile.

Când m-am întors în țară, la Sfânta Maria, nu se facea nimic”, continuă Ionuț.

Operațiile de transplant la spitalul aflat în subordinea Primăriei Generale au început abia în 2018. Asta după aprope doi ani de la un război politic care a pornit în urma unui control ministerial, dispus în mandatul lui Vlad Voiculescu, care a demonstrat că Spitalul Sfânta Maria a primit acreditatea pentru transplant pulmonar deși nu îndeplinea o serie de condiții elementare.

Alba-neagra pulmonară

Acum, pe site-ul oficial, găsim informația potrivit căreia într-un singur an “echipa de chirurgi de la singura unitate medicală din țară care efectuează astfel de intervenții chirurgicale a reușit 6 operații de transplant pulmonar!”.

Asta în timp ce datele Agenției Naționale de Transplant(ANT) arată că în 2018 au fost realizate patru transplanturi iar în 2019 doar trei.

Anul acesta, în primele nouă luni, doar un singur pacient a ieșit de sub bisturiu, se mai arată în răspunsul transmis de Agenția Națională de Transplant la solicitarea Buletin de București.

Statistica transplanturilor de plămâni de la Spitalul Clinic Sfânta Maria.

Însă, pe site-ul oficial al ANT, cifra totală diferă. În loc de opt transplanturi apar șapte, din care trei decese.

Potrivit Agenției Naționale de Transplant la această oră sunt opt persoane pe lista de așteptare. (sursa: www.transplant.ro)

Este o rată de succes foarte mică în comparație cu ce se întâmplă în clinicile din afară, chiar dacă managementul a spus de la început că se vor alege cazurile mai ușoare”, explică la rândul său Adrian Popa, de la Asociația Română de Transplant Pulmonar.

El se numără printre norocoșii care au fost transplantați în 2013 la Viena, la cel mai mare spital din Austria – AKH- , acolo unde în 2019 s-au făcut 339 de operații de transplant din care 93 de plămâni.

Tot aici, până în 2017, ajungeau și pacienții români în baza unui acord interstatal care însemna șanse mai mari pentru cetățenii țărilor semnatare să găsească și să beneficieze de organe compatibile.

Înțelegerea nu a mai fost prelungită pe fondul unei corespondențe intermediate de o casă de avocatură între doctorul Narcis Copcă managerul de la Sfânta Maria, care l-a avut de partea sa și pe primarul general Gabriela Firea, și conducerea spitalului vienez.

Doctorul Narcis Copcă conduce Spitalul Clinic Sfânta Maria de aproape 20 de ani. (FOTO: Inquam Photos / George Călin)

Totul a culminat cu declarațiile publice ale celor doi care subliniau ideea că plămânii donatorilor din România ar fi traficați cu scopul de a fi transplantați la Viena.

“Ministrul Vlad Voiculescu vrea să dezmembreze morții români și să le trimită toate organele în străinătate”, declara pentru evz.ro, în noiembrie 2016, managerul Copcă.

Secretul transplantului de la București

Am încercat să aflăm direct de la sursă de ce anul acesta, în nouă luni de zile, a avut loc o singură operație la Sfânta Maria și dacă la această oră se mai fac transplanturi.

Dacă la numărul de telefon al purtătorului de cuvânt nu răspunde nimeni, am încercat prin centrală, din secție în secție.

Nu știm să vă spunem”, este răspunsul primit la unison de la angajații spitalului după ezitări parcă trase la indigo.

 În noiembrie 2016, controlul efectuat de Inspectia Sanitara de Stat a concluzionat că unele criterii necesare acreditării pentru transplant pulmonar nu sunt indeplinite. (FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)

Nici doctorul Dragoș Bumbăcea, cel care este detașat la nevoie de la Spitalul Elias în echipa de transplant, nu a vrut să confirme sau să infirme dacă se mai realizează astfel de operații la Sfânta Maria în timp ce managerul Narcis Copcă nu a oferit niciun răspuns până la publicarea acestui material.

Asta în cotenxtul în care toate cele opt intervenții de până acum de la Spitalul Clinic Sfânta Maria s-au făcut în regim excepțional, fără o echipă de sine stătătoare.

O întrebare, cât o gură de aer

Pe lângă doctorul Dragoș Bumbăcea, la apel răspunde și doctorul Igor Tudorache, şeful Centrului de transplant pulmonar din Hanovra.   

De ce trebuie să vină prima mână din altă parte? De ce trebuie să vină domnul doctorul Igor Tudorache din Germania când apare un organ? E foarte ciudat. Dacă nu poate să vină dumnealui ce facem, pierdem organul?”, se întreabă Ionuț.

Sunt întrebări grele și cinsitite, a căror răspuns se află în ițele încâlcite și printre pârghiile obscure pe baza cărora funționează sistemul sanitar din România.

Ca Ionuț mai sunt Adela Simion, a cărei caz a fost prezentat de Digi24 încă din vara lui 2018, și alte zeci de români care, pe bună dreptate, ar putea să spună că se simt abandonați de statul român.  

Nu mai pot să mai stau aici, mă lupt cu sistemul de aproape trei ani. Nu se poate să mai stau să aștept. Mi-am tradus actele medicale și vreau să le trimit la cât mai multe spitale din afară. Singurul impediment e că ne lovim de refuzuri motivate de faptul că în România ar exista o unitate medicală unde se fac astfel de proceduri. Și asta e o problemă mare pentru noi”, concluzionează Ionuț Anghel.

Spitalul Clinic Sfânta Maria a fost acreditat pentru activitatea de transplant pulmonar în martie 2016 iar potrivit legii sanitare aceasta trebuie reînnoită o dată la cinci ani, adică în 2021.

FOTO: Inquam Photos

Citește pe acest subiect și EDITORIAL | Morții doamnei Firea

(Visited 1,414 times, 1 visits today)