Daniel Băluță, candidatul PSD pentru Primăria Capitalei, a ales să nu răspundă solicitării Buletin de București pentru un interviu. Invitația a fost transmisă în repetate rânduri, pe toate canalele posibile. Am solicitat un dialog fizic, „on the record”, inclusiv prin registratura generală a Primăriei Sectorului 4, nu doar prin biroul de presă.
Am primit doar un număr de înregistrare, deși am cerut un răspuns fie și negativ în vederea planificării calendarul editorial. Atât noi, cât și dumneavoastră, cititorii, am fost ignorați de candidatul PSD la Primăria Capitalei.
Decizia edilului și a staff-ului de campanie vine într-un moment în care principalii actori politici din Capitală au acceptat să vorbească deschis cu jurnaliștii BdB și au fost confruntați cu teme sensibile ale proiectelor lor.
Absența asumată a candidatului PSD ridică semne de întrebare asupra disponibilității acestuia de a oferi explicații în fața electoratului pentru decizii administrative care grevează bugetul local pentru decenii.
Când refuzi un interviu la Buletin de București, nu refuzi doar o publicație.
Refuzi să interacționezi cu 616.000 de bucureșteni care ne-au accesat site-ul în ultima lună. Asta înseamnă că întorci spatele unei comunități de două ori mai mari decât toată populația Sectorului 4. Mai mult, ignori cele 4,4 milioane de interacțiuni (citiri, dezbateri, share-uri) – dovada clară a unui electorat activ, care caută răspunsuri și nu se mulțumește cu tăcere.
Mai precis, cititorii BdB reprezintă un public activ civic, exact tipologia care se prezintă la urne. Asta arată cifrele noastre pe noiembrie.
Strategia lui Daniel Băluță nu este nouă.
De-a lungul ultimilor ani, Primăria Sectorului 4 s-a transformat într-o instituție opacă, unde comunicarea se face unidirecțional, iar accesul la informații de interes public este pe cale să devină subiect de litigiu în instanță.
Au mai rămas declarațiile de presă, organizate te-miri-unde, acolo unde i se livrează edilului, la tribună, „întrebări servite”.
Evitarea presei care nu face parte din „lista de casă” indică o teamă de a ieși din zona de confort a clipurilor electorale montate profesionist.
Întrebările la care Daniel Băluță, candidatul PSD pentru Primăria Capitalei, refuză să răspundă nu ar fi fost despre viața personală, ci despre miliardele de lei rulate prin contracte cadru și despre oportunitatea unor lucrări de infrastructură contestate de specialiști și de societatea civilă.
Obsesia betonului și costurile ascunse
Unul dintre subiectele pe care Daniel Băluță le evită sistematic vizează detaliile tehnice și financiare ale marilor proiecte de infrastructură.
Cazul Planșeului Unirii, care „a astupat” mediatic moartea unui om ca urmare a lucrărilor de „reabilitare” a pasajului omonim, este emblematic.
Primăria Sectorului 4 și-a asumat refacerea unei structuri vitale pentru București, cu bani de la Guvern, deși aceasta se află tehnic în administrarea Primăriei Generale.
Buletin de București a documentat modul în care costurile estimate au explodat, iar procedurile de atribuire a contractelor au ridicat suspiciuni.
În plus, bucățile din planșeul „în colaps” sunt tăiate cu fir diamantat, folosit de regulă pentru secționarea granitului, marmurei sau oțelului pur. De ce, din punct de vedere tehnic, se întâmplă asta? – ar fi fost una dintre banalele întrebări adresate de Buletin de București.
Așadar, refuzul dialogului cu jurnaliștii BdB, care sunt la propriu în tranșeele Capitalei, blochează lămurirea unor aspecte critice legate de expertizele tehnice care au stat la baza declarării stării de pericol public.
Graba cu care s-au emis autorizații și s-au alocat fonduri de la Guvern, în lipsa unei dezbateri reale cu Primăria Generală, după ce una dintre expertize a fost ținută la sertar de Gabriela Firea ani de zile, sugerează o miză electorală mai presus de siguranța construcției și interesul public.
Candidatul PSD și relația simbiotică cu Piedone
Un alt capitol sensibil îl reprezintă şi relația politică și administrativă cu Cristian Popescu Piedone, primarul de facto al Sectorului 5 și fost edil al Sectorului 4.
Cei doi împart nu doar granița administrativă, ci și un bazin electoral și un mod de operare similar. Există o non-combativitate evidentă între cei doi, o alianță tacită care a permis transferul de influență.
În timp ce Piedone joacă rolul populistului care mănâncă parizer pe capota mașinii, Băluță își construiește imaginea tehnocratului eficient.
O discuție deschisă ar fi putut demonta aceaste suspiciuni legate de interesele comune ale celor care se înfruptă din contractele publice ale celor două sectoare din sudul Capitalei.
Mai ales ca puțini știu că ascensiunea politică a lui Băluță a debutat sub administrația lui Cristian Popescu Piedone.
După ce a fost ales pe liste consilier local în iunie 2012, acesta a avansat ca „mână dreaptă” a lui Piedone, după ce a fost numit în funcția de viceprimar în iulie 2013.
Momentul decisiv al carierei sale a fost anul 2015, când a preluat conducerea interimară a primăriei în urma demisiei lui Piedone, cauzată de tragedia de la Colectiv.
Ulterior, în 2016, a fost validat prin vot, și a câștigat primul său mandat complet de primar.
Bugetul de publicitate ca „scut anti-întrebări”
Motivul principal pentru care candidatul PSD își permite să ignore presa independentă este controlul financiar pe care îl exercită asupra unei bune părți din mass-media.
Buletin de București a arătat în repetate rânduri cum sume exorbitante sunt pompate în televiziuni sub pretextul promovării acțiunilor administrative.
Aceste contracte cumpără liniște. Când plătești milioane de euro pentru „informarea cetățenilor”, îți asiguri o acoperire mediatică favorabilă sau, cel puțin, lipsită de critici.
Refuzul unui interviu „pe bune” realizat de jurnaliștii BdB este o consecință directă a acestui mecanism: Daniel Băluță nu are nevoie de presă pentru a ajunge la alegători, deoarece consideră că a cumpărat deja spațiul de emisie necesar.
Într-un astfel de ecosistem, jurnalismul de investigație devine inamicul numărul unu, iar tăcerea devine cea mai sigură armă de apărare.
Consiliul Local, o simplă anexă de vot pentru candidatul PSD
Lipsa de transparență a primarului se reflectă fidel în activitatea Consiliului Local Sector 4. Ședințele nu sunt transmise live și se desfășoară adesea pe repede înainte, proiectele de hotărâre sunt introduse pe ordinea de zi în ultimul moment, iar dezbaterile sunt inexistente. Opoziția este redusă la tăcere prin proceduri administrative la limita legii, iar votul devine o formalitate.
Daniel Băluță conduce sectorul ca pe o feudă personală, unde consilierii locali sunt simpli executanți ai voinței edilului. În plus, nici măcar nu participă la ședințe.
Un interviu ar fi fost ocazia de a explica de ce proiecte majore, cu impact bugetar semnificativ, trec prin consiliu fără studii de impact real și fără consultarea cetățenilor afectați.
De la desființarea locurilor de parcare rezidențiale pentru a face loc celor cu plată orară, până la exproprierile controversate, deciziile se iau în cerc restrâns.
Refuzul lui Daniel Băluță de a participa la un interviu nu este un act de orgoliu, ci o strategie de supraviețuire politică.
Într-o confruntare directă, fără plasă de siguranță, imaginea construită atent din randări și clipuri video riscă să se prăbușească sub greutatea întrebărilor unor jurnaliști care sunt la firul ierbii, zilnic, cu lupa pe cele șapte administrații ale Capitalei.
Pentru locuitorii Sectorului 4 și pentru bucureșteni în general, acest refuz transmite un mesaj clar: administrația Băluță consideră că nu datorează explicații nimănui.
Votul este așteptat ca o confirmare a „celor făcute”, indiferent de costul sau legalitatea lor.
Atâta timp cât întrebările despre bani, clanuri și interese imobiliare rămân fără răspuns, orice promisiune electorală trebuie privită cu maximă suspiciune.
Iar tăcerea edilului acoperă zgomotul banilor publici care se scurg în buzunarele clientelei de partid iar cetățenii ajung să fie păcăliți ca la alba-neagra, cu brizbrizuri, în timp ce mizele reale sunt cu totul altele.
