O discuție în cerc, fără cap și fără coadă, s-a petrecut ieri la Palatul Victoria. Pentru a-și potența puterea de șef al Executivului în prag de alegeri prezidențiale, Marcel Ciolacu, cunoscut mai degrabă drept strateg municipal și județean pe la Buzău, ales întotdeauna pe liste, pus de partid, a venit cu o întrebare la fel de legitimă precum macul și sarea de pe anumite produse de patiserie vândute la colț de stradă. Ce ne facem cu traficul din București că ne moare, oameni buni, în brațe? Și a luat taurii de coarne.
Evident, pentru cei familiarizați cu problemele fundamentale ale Capitalei, cine poate veni cu un răspuns simplu la întrebarea asta ar putea lăsa fondul de premii al savantului Alfred Nobel pe rezervă.
Așadar, priviți lista de mai jos. O las nemodificată, întru redundanță maximă, ca soluții MONUMENTALE asumate în urma întâlnirii:
MĂSURI după întâlnirea dintre Ciolacu și primari
* colaborarea Poliției Române cu poliția locală a municipiului București pentru dirijarea traficului la orele de vârf și în zonele cele mai aglomerate
* posibilitatea amenajării unei benzi speciale de transport în jurul unităților școlare
* extinderea și îmbunătățirea condițiilor de transport în comun
* finalizarea lucrărilor la Centura Capitalei A0
* extinderea rețelei de metrou
* 3 din cele 4 CET-uri ale Capitalei vor fi modernizate
În completare, pentru îmbunătățirea rezultatelor furtunii de creiere ce a avut loc ieri la Palatul Victoria, vin și eu niște adăugiri în calitate de cetățean. Pentru că e necesară și niște elocvență:
- Benzi unice pentru mașinile instituțiilor de stat, supravegheate de polițiști în poziție de salut militar la fiecare intersecție, în uniforme apretate și cu mașinile și motocicletele polișate de trei ori pe zi.
- Curent electric și stâlpi, obligatoriu pentru toate semafoarele din Capitală.
- Posibilitatea amenajării unei benzi speciale de transport în jurul unităților școlare pentru unii părinți, cu acces auto până la ușile sălilor de curs.
- Îmbunătățirea transportului în comun prin instalarea la uşi a unor pulverizatoare cu soluții „antisărăcie”, după model pandemic.
- Recalcularea șpăgilor date la licitațiile pentru loturile A0, indexarea lor cu inflația, completarea cu bani de la buget și virament urgent în conturile de campaniilor pentru prezidențiale.
- Extinderea rețelei de metrou și conectarea acesteia cu cea de la Cluj pentru o mai bună preluarea a navetiștilor care intră și ies zilnic din Capitală.
- Modificarea CET-urilor pentru producerea, pe lângă curent electric și apă caldă, a unor cantități moderate de praf de stele cu care să fie pudrate, la nevoie, problemele Capitalei.
- Inaugurarea unui port spațial municipal, cu abonamente gratuite pentru cei care cred că podurile, pasajele și supralărgirile, reprezintă soluția principala a problemei traficului din Capitală.
Lăsând gluma la o parte, problemele Bucureștiului, inclusiv cele din zona infrastructurii de transport, țin de un aspect mai mult decât simplu: nerespectarea planurilor pe termen scurt, mediu și lung.
Cel mai la îndemână exemplu este Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Capitalei, aflat în chinurile revizuirii variantei sale din 2016, și despre care jurnaliștii Buletin de București tot scriu în ultima perioadă.
Mai jos, o captura cu poza la minut a ceea ce a trebuit să fie implementat, în materie de transport, în ultimii aproape nouă ani.
