Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Tuesday , 27 January 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleEditorialJustițieMain

EDITORIAL | Factura corupției se plătește în ore pierdute în trafic, frig în case, boli de inimă și de plămâni. Prescripția lor este condamnarea noastră

333
Factura corupției
Prescripția lor este condamnarea noastră. FOTO: Inquam Photos / George Călin

Calvarul zilnic al bucureșteanului, de la aerul irespirabil la frigul din apartamente, nu este doar rezultatul incompetenței şi mafiei administrative, ci efectul direct al unei justiții anesteziate politic. Așa cum a demonstrat recent documentarul „Justiția capturată” realizat de Recorder, mecanismul prin care dosarele marilor corupți sunt închise pe bandă rulantă lasă cetățeanul fără apărare în fața unui jaf sistemic. Ceea ce pare că ne scapă acum este că, în timp ce magistrații se luptă pentru pensii speciale și influență politică, factura corupției este achitată la ora la care citiţi aceste rânduri de noi toţi: cu bani, nervi și ani de viață. La propriu.

Sistemul judiciar a transformat România într-un paradis al infractorilor cu guler alb. Prescripțiile au șters cu buretele dosare grele, inclusiv pe cele care vizau devalizarea bugetelor locale din București.

Edilii care au cerut șpagă 10% sau 20% pentru a semna contracte publice nu mai răspund penal. În schimb, efectele semnăturilor lor rămân: conducte ciuruite, anvelopări trecute prin 3-4 firme, transport alternativ lipsă și un oraș sufocat de betoane.

Impunitatea garantată de sistemul judiciar încurajează perpetuarea furtului, iar victima sigură este cetățeanul plătitor de taxe.

Imunitatea care ne taie respirația

Poluarea din București, care ucide anual mii de oameni prin boli cardio-respiratorii, are complici în robe de magistrat.

Lipsa unei infrastructurii rutiere puse la punct și un transport modernizat din inerție este consecința directă a deturnării fondurilor publice. Banii pentru înverzirea orașului, cu arbori sustenabili, şi nu cu unii care se usucă odată cu expirarea contractului cadru, sau pentru benzi unice, s-au scurs ani la rând în buzunarele rețelelor de partid.

CITEŞTE ŞI STUDIU | Spitalele din Capitală, pline cu bolnavi în perioadele când senzorii de aer „bat în roșu”. 938 de internări în plus, doar pentru afecțiuni ale aparatului respirator

Cazul lui Sorin Oprescu, fost primar general preț de un mandat și jumătate, este emblematic. Deși a primit o condamnare definitivă de 10 ani și 8 luni, executarea pedepsei rămâne incertă. La ora această respira aerul marin din Grecia în timp ce nouă, când deschidem geamul dimineața, ne intră tabelul lui Mendeleev în casă.

În mandatele sale, banii bucureștenilor au mers către contracte supraevaluate, nu către modernizarea flotei de transport sau repararea conductelor RADET. Fiecare particulă de PM2.5 inhalată în intersecțiile blocate din Capitală este o dovadă și a corupției din mandatul său.

Justiția târzie sau blocată procedural înseamnă că factura corupției crește, pentru că nu recuperăm prejudiciul. Banii furați nu se întorc să cumpere autobuze electrice sau să planteze copaci. Ei rămân în conturile din străinătate, în timp ce bucureștenii fac coadă la cardiologie, pneumologie şi, de ce nu, oncologie.

Chiliman și viciul de procedură care ne-a anvelopat

Documentarul Recorder a expus cinismul cu care politicienii și o parte a magistraturii au colaborat pentru a scăpa de responsabilitate. Efectele se văd perfect în urbanismul haotic din Sectorul 1, patronat ani de zile de administrația Chiliman. Același Andrei Chilman care a apărut zâmbind pe afișe cu noul primar PNL al Sectorului 1.

Dosarele care vizau grupul infracțional organizat și celebra „zeciuială” din contractele de reabilitare termică s-au lovit de zidul prescripției sau al viciilor de procedură. Adică interceptările au fost considerate ilegale și șterse cu buretele în instanță, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Factura corupției. Vanghelie și sărăcia cronică din lipsă de sentințe

În Sectorul 5, Marian Vanghelie a stabilit recorduri naționale în materie de corupție, estimate la zeci de milioane de euro. El este şi unul dintre protagoniștii din ancheta Recorder, ca beneficiar al justiției controlate: amânarea până la intervenția prescripției. Această tergiversare nu este doar o problemă juridică, ci una socială gravă.

Banii care trebuiau să scoată Ferentariul și Rahova din mizerie au fost tocați pe combinații cu economate și pe parandărături colosale.

Sărăcia, igrasia din blocuri anvelopate cu materiale proaste și lipsa serviciilor medicale de bază în sector sunt prețul plătit pentru libertatea prelungită a fostului edil.

Justiția care nu condamnă la timp condamnă, de fapt, o comunitate întreagă la subdezvoltare și boală. Oare ce s-ar fi putut face cu milioanele de euro furate pentru îmbunătățirea calității vieții oamenilor din Sectorul 5? Nu vom afla niciodată.

Frigul din case, o crimă fără autor

Dezastrul defunctului RADET, lăsat în derivă ani de zile pentru că nu mai rămâneau bani de furat la PMB, este poate cel mai clar exemplu de „crimă administrativă” rămasă nepedepsită. Rețeaua de termoficare abia este scoasă din ruină pentru că, timp de 20 de ani, investițiile au fost doar pe hârtie, în timp ce banii reali au fost drenați.

Sorin Oprescu primea mita în beciul vilei sale de la marginea Capitalei, în timp ce țevile ruginite cedau sub asfalt.

Faptul că bucureștenii tremură astăzi în case și se spală la boiler şi fierbător are o legătură directă cu pasivitatea justiției din trecut și prezent. Factura corupției.

Nimeni nu a plătit efectiv pentru distrugerea sistematică a termoficării.

Frigul din apartamente provoacă boli și disconfort major, dar „Justiția capturată” nu are instrumentele sau voința de a trage pe cineva la răspundere. Avaria din fața blocului nu este doar doar tehnică, ci este şi morală și penală.

Tudorache și gunoiul ascuns sub preșul instanței


Sectorul 1, la scurt timp după mandatul lui Daniel Tudorache, a devenit scena unui scandal imens legat de salubritate și tarife umflate, în timp ce primarul vinovat indirect, care s-a spălat pe mâini ca-n bilbie, era vizat de ancheta „Diamantelor”. Munții de gunoi de pe străzi au fost un pericol biologic real. Șobolanii și mirosurile pestilențiale au invadat cel mai bogat sector al Capitalei.

Şi în acest caz s-a folosit clor special pentru albit dosare. După ce a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, Înalta Curte a zis ca nu poate fi vorba despre închisoare şi a redus şi pedeapsa la trei ani cu suspendare.

Banii plătiți în plus operatorului de salubritate sunt probabil banii care ar fi putut transforma în realitate celebra machetă de spital, pentru care s-au plătit reclame la televiziunile de casă.

Factura corupției, verdict: Suntem singuri

Elocvenţa realităţii din teren, suprapusă peste dezvăluirile Recorder, este sumbră. Instituțiile de forță au depus armele în fața politicului. Nu mai există o barieră reală între bugetul public și conturile baronilor locali.

Bucureșteanul a rămas singur. El plătește taxele, el suportă frigul, el inhalează noxele și tot el moare cu zile într-un oraș îmbolnăvit de corupție. Factura este scadentă în fiecare zi, iar singura certitudine este că, în actuala configurație a justiției, cei care ne-au furat viitorul nu vor plăti niciodată prețul corect.

Prescripția lor este condamnarea noastră.

CITEŞTE ŞI ELCEN vrea o nouă centrală la CET Sud mai puternică decât Hidrocentrala Vidraru

Autor

  • Cătălin Doscaș

    Reporter și redactor-șef Buletin de București. Lucrează în mass-media de la vârsta de 15 ani când a publicat primele articole în presa locală din Tecuci. Ulterior, a lucrat în redacții de radio ca reporter, redactor şi prezentator (StudentFM, NaţionalFM, Radio Total, Smart FM) unde a acoperit domeniille politic, economic, social şi externe. Ulterior a fost editor-coordonator al postului Realitatea FM. Experienţa în jurnalismul on-line a dobândit-o la portalul B365.ro unde a fost editor. În 2012 s-a angajat în televiziune. La RealitateaTV a fost, pe rând, reporter la secţia Social, reporter special la emisiunea de reportaje şi anchete „Reporterii Realităţii” dar şi editor al jurnalelor de ştiri. Ulterior a făcut parte din secţia de Investigaţii de la Digi24 şi a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017 ca reporter special în cadrul unui proiect de repoziționare a tabloidului Libertatea în cotidian generalist. Este jurnalist Buletin de București din 2019.

scris de

Cătălin Doscaș

Reporter și redactor-șef Buletin de București. Lucrează în mass-media de la vârsta de 15 ani când a publicat primele articole în presa locală din Tecuci. Ulterior, a lucrat în redacții de radio ca reporter, redactor şi prezentator (StudentFM, NaţionalFM, Radio Total, Smart FM) unde a acoperit domeniille politic, economic, social şi externe. Ulterior a fost editor-coordonator al postului Realitatea FM. Experienţa în jurnalismul on-line a dobândit-o la portalul B365.ro unde a fost editor. În 2012 s-a angajat în televiziune. La RealitateaTV a fost, pe rând, reporter la secţia Social, reporter special la emisiunea de reportaje şi anchete „Reporterii Realităţii” dar şi editor al jurnalelor de ştiri. Ulterior a făcut parte din secţia de Investigaţii de la Digi24 şi a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017 ca reporter special în cadrul unui proiect de repoziționare a tabloidului Libertatea în cotidian generalist. Este jurnalist Buletin de București din 2019.