Primăria Capitalei pregătește un nou regulament pentru reabilitarea fațadelor clădirilor din zonele protejate ale Bucureștiului. Municipalitatea propune o procedură unitară pentru identificarea, finanțarea și executarea intervențiilor.
Un proiect de hotărâre se află pe masa Consiliului General al Municipiului București (CGMB) și va fi dezbătut în ședința din 29 iulie. Regulamentul are în vedere intervențiile pentru creșterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor din zonele de acțiune prioritară (ZAP).
Noul regulament va fi aplicat în special clădirilor din zonele protejate, unde degradarea fațadelor, balcoanelor, cornișelor, acoperișurilor și a altor elemente exterioare poate reprezenta un risc pentru siguranța publică, afectând inclusiv aspectul urban.
Potrivit municipalității, scopul proiectului este „instituirea unui cadru procedural coerent, standardizat și predictibil pentru intervențiile asupra anvelopei clădirilor din zone construite protejate, prin delimitarea zonelor de acțiune prioritară, inventariere, prioritizare, notificare, documentare, finanțare (după caz) și sancționare”.
De ce a fost nevoie de un nou regulament pentru reabilitarea fațadelor clădirilor din zonele protejate
În referatul de aprobare, Primăria Capitalei susține că actualul regulament nu mai răspunde nevoilor administrative și tehnice actuale. În acest context, noul cadru prevede reducerea riscurilor generate de clădirile degradate, îmbunătățirea aspectului orașului și protejarea monumentelor istorice.
Zone de Acțiune Prioritară (ZAP) vor fi stabilite pe baza unui inventar al clădirilor, aprobate apoi de consilierii generali. Intervențiile nu vor mai fi realizate punctual, coi etapizat, în funcție de prioritățile stabilite în fiecare an, în cadrul unui program multianual.
Pentru coordonarea programului va fi constituită o Comisie de coordonare și avizare. Aceasta va fi formată din reprezentanți ai Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), Direcției de Urbanism și Poliției Locale, alături de reprezentanți ai Ordinului Arhitecților și ai Direcției pentru Cultură, cu rol consultativ.
Potrivit regulamentului propus, Comisia va analiza clădirile propuse pentru intervenție, va stabili ordinea priorităților și va putea propune Programul multianual de intervenție, listele de intervenție a clădirilor și a deținătorilor acestora, stabilirea zonelor de acțiune prioritară și regulamentele de intervenție aferente, în vederea parcurgerii procedurii de avizare și aprobare.
După avizarea de la Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU), zonele vor fi aprobate prin hotărâri ale Consiliului General.
În regulament sunt stabilite patru categorii de intervenții:
- intervenții cu autorizație și cofinanțare din bugetul local;
- intervenții cu autorizație fără cofinanțare din bugetul local;
- intervenții care pot fi executate doar cu avizul Arhitectului-Șef al Municipiului București, fără autorizație de construire;
- lucrări de punere în siguranță în situații de urgență.
În plus, proprietarii vor avea posibilitatea să mandateze Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) să gestioneze, în numele lor, procedurile administrative necesare pentru obținerea autorizațiilor, avizelor și documentațiilor tehnice.
Instituția va putea contracta proiectanți, experți și alte servicii necesare până la emiterea autorizației de construire, pentru a reduce blocajele administrative.
Cum se va acorda finanțarea
În ceea ce privește finanțarea, regulamentul propune un sistem de granturi acordate de Primăria Capitalei, în limita fondurilor aprobate anual.
Proprietarii care acceptă realizarea lucrărilor pot solicita cofinanțare nerambursabilă, cu condiția să suporte o parte din costuri. Contribuția proprie ar fi de minimum 30% din valoarea investiției, iar primăria va contribui prin rambursarea cheltuielilor eligibile, pe baza documentelor justificative și a contractului de finanțare.
În cazul în care proprietarii au venituri reduse și nu își pot permite contribuția financiară, pot solicita ca municipalitatea să acopere costurile, în urma unei anchete sociale. O altă soluție este ca Primăria Capitalei să avanseze sumele necesare, pe care le va recupera ulterior printr-o taxă aplicată pe o perioadă de cinci ani.
Proprietarii care refuză intervențiile vor fi sancționați, conform regulamentului. Dacă aceștia nu răspund notificărilor, nu încheie contractele necesare sau nu respectă termenele stabilite, municipalitatea poate asigura lucrările în locul lor, cu aprobarea Consiliului General, după care va recupera integral costurile de la proprietari prin constituirea unei creanțe.
Pe lângă recuperarea cheltuielilor, proprietarii riscă să fie sancționați contravențional. Cei care nu contractează proiectarea și execuția lucrărilor pot primi amenzi cuprinse între 5.000 și 8.000 de lei.
Pentru cei care nu organizează recepția lucrărilor sau nu completează cartea tehnică a construcției, amenzile sunt cuprinse între 2.000 și 5.000 de lei.
Mai mult, pentru clădirile neîngrijite din zonele construite protejate, Primăria va putea propune sectoarelor majorarea cu până la 500% a impozitului pe clădire, conform Codului Fiscal.
Dacă proiectul va fi adoptat în ședința Consiliului General, Hotărârea CGMB nr. 384/2018 va fi abrogată. Astfel, intervențiile asupra fațadelor clădirilor din zonele protejate ale Capitalei vor fi făcute în baza noului regulament aprobat.
