Cum romanii erau faimoşi pentru drumurile lor, faptul că numele unei zone unde se circulă extrem de prost este „Cartierul Latin” e o glumă tristă. Ştie toată lumea – îmbătrâneşti în traficul din Prelungirea Ghencea, iar asta se întâmplă dintr-o serie de cauze: de la încrengătura politico-imobiliară, până la impotenţa administraţiei, care nici nu poate să stăvilească dezvoltarea haiducească, nici să facă o infrastructură adecvată pentru ea. Pentru şoferi e Crimă şi Pedeapsă, iar pentru pietoni e Infernul lui Dante.
Trotuarele „ciuruite la termen”
Pe Prelungire rar vezi pietoni, iar cei care sunt, sunt cu treabă, în mod sigur nu la promenadă. Deși ar trebui să reprezinte o normalitate, cel puțin potrivit strategiilor de mobilitate urbană, plimbările lungi ori mersul cu bicicleta rămân neplăcute, ba chiar riscante în unele puncte, pentru localnici. Bulevardul cu o singură bandă pe sens este mărginit de trotuare „ciuruite”. Acestea au fost construite de Primăria Capitalei în 2017, în timpul mandatului Gabrielei Firea, ca soluție provizorie. Din această cauză, trotuarele au fost concepute cu o garanție de doar patru ani, nota Hotnews.ro la vremea respectivă.
Cadru legislativ vs realitatea din teren
Potrivit cadrului european pentru mobilitate urbană, autoritățile ar trebui să pună în aplicare măsuri pentru încurajarea folosirii transportului în comun și promovarea mobilității active (mers pe jos/ bicicletă/ trotinetă etc).
Și legea mobilității urbane durabile, adoptată de Parlament în mai 2023, prevede creşterea siguranţei tuturor participanţilor la trafic, în special a celor vulnerabili (pietoni, bicicliști, utilizatorii vehiculelor cu două sau trei roți). Aceasta are la bază, printre altele, principiul „planificării orașelor pentru oameni”.
Realitatea locuitorilor din Prelungirea Ghencea este cu totul alta: stațiile de autobuz nu sunt adăpostite, în vreme ce trotuarele, oricum deteriorate, sunt ocupate de mașini. Cea mai apropiată stație de tramvai se află la intersecția cu Strada Brașov, pe când cea mai apropiată stație de metrou este Râul Doamnei.
Cât despre Capitală, în perioada 1999-2017, s-au elaborat nu mai puțin de șase planuri dedicate transportului. Foarte puține dintre proiectele aferente acestora au fost implementate, iar acest lucru s-a tradus în efecte asupra mediului, economiei, și per total asupra calității vieții bucureștenilor.
În prezent, se lucrează la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru perioada 2022 – 2040. Reporterii Buletin de București au obținut ultima variantă de lucru a acestui document strategic menit să anticipeze și să regleze problemele de transport ale Capitalei și zonei metropolitane.
Harta roșie a traficului bucureștean
Deși calitatea infrastructurii scade odată cu apropierea de centura Bucureștiului, zonele periferice și localitățile limitrofe Capitalei rămân principalii poli de dezvoltare ai segmentului rezidențial. Nici Prelungirea Ghencea, nici orașul Bragadiru nu fac excepție de la această regulă, fiind incluse în „principalele zone cu infrastructură precară și construire densă”.
Una dintre problemele semnalate în cadrul documentului se referă la lipsa străzilor colectoare din proiectul de sistematizare și modernizare a Prelungirii.
Zonele noi de expansiune de după căderea regimului comunist au probleme grave în ceea ce privește conectivitatea rutieră, structura ierarhizată, precum și calitatea acesteia.
Draft PMUD 2022-2040
Cele mai mic preț/m2 din Capitală
Apartamentele din Prelungirea Ghencea nu sunt numai cele mai ieftine din sector, dar și din întreaga Capitală, potrivit datelor oferite de platforma imobiliare.ro. pe luna ianuarie. Prețul mediu pe metru pătrat a fost de 1.220 euro pe lună. Aici, un apartament cu două camere costă, în medie, puțin peste 70.000 euro, arată datele oferite de platforma imobiliare.ro.
Zona este considerată unul dintre cele mai accesibile cartiere din București, cu prețuri situate între 1200-1400 euro/mp, potrivit datelor consultate de platforma imobiliară IMOPEDIA.ro în ultimele șase luni. Alături de Prelungire, în topul celor mai ieftine cartiere se află și: Apărătorii Patriei, Berceni, Ferentari, Giurgiului, Rahova, Pantelimon, respectiv Militari – Apusului.
Cartierul Latin și dezvoltatorul devenit primar
Aflat la granița dintre Sectorul 6 și Bragadiru, și Cartierul Latin se confruntă cu probleme grave de infrastructură. Ca în cazul multor proiecte rezidențiale noi, o parte din noile străzi au rămas în proprietate privată. Odată cu achiziționarea apartamentelor, locuitorii au cumpărat și o cotă parte din drum, motiv pentru care au decis îngrădirea căilor de acces. Ansamblul a fost dezvoltat de Victor Stoiculescu și Gabriel Lupulescu, actualul primar al orașului. De altfel, Lupulescu este poreclit „Beton”.
Singurul părculeț din Cartierul Latin a fost distrus pentru a ridica alte două blocuri, povestește Alexandra Dorobanțu, arhitect și membru al Inițiativei Prelungirea Ghencea, pentru Buletin de București. Printre zecile de blocuri, au rămas doar două locuri de joacă, preponderent betonate și o mică fâșie de spațiu verde, unde au fost puse niște băncuțe.
Noi trăim într-un praf și într-o poluare constantă care ne afectează sănătatea. Mai mult de atât, lipsa spațiilor verzi duce la inundații.
Alexandra Dorobanțu, Arhitect, Membru al Inițiativei „Prelungirea Ghencea”
Pentru construcțiile de locuințe vor fi prevăzute spații verzi și plantate, în funcție de tipul de locuire, dar nu mai puțin de 2 mp/locuitor.
Regulamentul General de Urbanism
În zonele de locuit, spațiile verzi vor ocupa minim 30% din suprafața parcelei.
Regulament Local de Urbanism al orașului Bragadiru
Alegerile pentru fotoliul de primar din orașul Bragadiru au fost organizate în 2021, după ce fostul edil a fost condamnat la închisoare cu executare. Vasile Cimpoeru (PNL) ispășește o pedeapsă de patru ani și patru luni într-un dosar privind eliberarea unor certificate de urbanism.
Potrivit ziardebragadiru.ro, Lupulescu a fost în trecut și consilier din partea PDL în Consiliul Local al Sectorului 6, iar în 2009 a decis să renunțe la această funcție, din „motive personale”.
Goana după autorizații
Cu 349 autorizații de construire eliberate în 2022, orașul Bragadiru se situează în topul dezvoltării imobiliare. Astfel, cele mai multe autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) au fost eliberate în:
La nivelul întregii zone metropolitane, județul Ilfov a reprezentat motorul dezvoltării imobiliare pe segmentul rezidențial în perioada 2018-2022. Numărul autorizațiilor de construire eliberate într-un singur an depășește numărul celor emise în Capitală, în toți cei cinci ani.
18 ani de așteptare
Proiectul pentru supralărgirea Prelungirii Ghencea a fost aprobat încă din 2006 de Consiliul General al Municipiului București, respectiv de Consiliul Județean Ilfov, însă lucrările propriu-zise au început de-abia în 2019. În ciuda faptului că a fost una dintre cele mai sonore promisiuni ale campaniei electorale din 2016, nici măcar exproprierile nu au fost finalizate în timpul mandatului Gabrielei Firea. Ulterior, lucrările au fost suspendate oficial, Primăria Capitalei având conturile blocate.
Comments are closed.