Optimiștii incurabili ar spune că Bucureștiul este o capitală europeană competitivă. Realiștii ar spune că e cel mai atractiv oraș-punte între Occident și Orient. Pesimiștii ar putea să folosească ambele definiții de mai sus, însă trecute printr-un filtru alb-negru.

Cu una dintre cele mai bune conexiuni la internet din lume, dar fără căldură și apă caldă în perioade critice, cu zone urbane marginalizate în cartiere unde chiriile și proprietățile au multe zerouri în euro, ori cu ambuteiaje și o infrastructură de acces depășita complet care generează totuși un PIB per capita cât cel al regiunii Viena, Bucureştiul este un oraș al paradoxurilor.

Documentarul Paradox București a plecat de la Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Capitalei. Realizat în urma unui parteneriat dintre Primăria Municipiului București și Banca Mondială, SIDU este poate cel mai cuprinzător document despre poza la minut a orașului și perspectivele sale pentru anul 2050. Dincolo de problemele fundamentale din prezent, strategia prevede totuși o transformare radicală în următorii 30 de ani.

Ideile autohtone și exemplele de bună practică, ce pot fi importate cu ușurință, abundă. Multe dintre ele sunt implementate încet iar în multe cazuri, atunci când este atinsă o bornă, imediat se înregistrează un regres.

Lipsa unei direcții precise, a unui plan asumat care trebuie urmat la virgulă sau a unui scenariu dacă vreți, pare să fie numitorul comun în toate problemele Capitalei din ultimii 30 de ani.

Cei 10 specialiști care construiesc documentarul Paradox București pot fi considerați repere în domeniilor lor de activitate iar expertiza acestora, cultivată chiar pe malurile Dâmboviței, poate reprezenta o garanție a faptului că pentru anul 2050 Bucureștiul are toate șansele să fie în panoplia metropolelor globale. Evident, asta depinde de cât de optimiști, realiști sau pesimiști sunt și vor fi locuitorii săi.

(Visited 308 times, 1 visits today)