Delta Văcărești rămâne administrată provizoriu, după ce Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) a respins dosarul depus de Primăriei Capitalei și Parcul Natural Văcărești. Asociația Parcul Natural Văcărești a acuzat ANANP de birocrație exagerată. Dosarul a fost respins fără evaluare, invocându-se motive de natură birocratică printre care: lipsa certificării unor copii, depunerea dosarului de Dan Bărbulescu, nu de Nicușor Dan sau faptul că ONG-ul care a inițiat și coordonat înființarea parcului nu are dreptul dreptul de a fi partener al PMB în administrarea Deltei Văcărești. În acest moment, Asociația Parcul Național Văcărești se ocupă de o administrare minimală din fonduri proprii a parcului pentru ca acesta să nu rămână în paragină.

Candidatura Parcului Văcărești a fost singura din cadrul acestei sesiuni de dare în administrare organizată de ANANP, însă evaluarea a durat aproape două luni de la momentul depunerii dosarului. Dosarul a fost respins invocându-se cinci motive de natură birocratică, care conform celor de la Asociația Parcului Național Văcărești s-ar fi putut rezolva printr-o cerere de completări. Evaluarea dosarului a fost finalizată pe 21 iulie, dar s-a publicat abia pe 27 iulie pe site-ul instituției din subordinea Ministerului Mediului. 

După doar trei zile de la publicarea evaluării, ANANP publică, pe 30 iulie, anunțul că până la 31 august așteaptă noi candidaturii pentru a da în administrarea Parcul Național Văcărești. 

Cu câteva zile înainte de lansarea licitației de atribuire a Deltei Văcărești, Adriana Croitoru, Președinte ANANP, a declarat pentru TVR că instituția condusă de ea se ocupă de multe arii protejate și că susține ca administrarea Parcului Văcărești să fie preluată de altcineva.

Noi avem în administrare 1540 de arii protejate, rolul nu este de a face pază. Noi am considerat că este foarte bine ca el să fie preluat. În luna mai lansăm această sesiune de dare în administrare.

A declarat Adriana Croitoru, președintele ANANP pentru TVR.ro pe 22 aprilei

Reporterii Buletin de București au contactat-o pe Adriana Croitoru, care a declarat că dosarul a fost respins în unanimitate de o comisie formată din 11 persoane care nu fac parte din ANANP și că motivul este că Nicușor Dan nu a fost informat sifcient.

„Candidatura se face sub formă de licitație. A fost o singură candidatură, cea a Primăriei și a asociației. Dosarul nu a fost respins de noi.. Dosarul a fost respins în unanimitate de o comisie formată din 11 persoane care nu fac parte din ANANP. Motivul pentru care a fost respins este termenul acela de 6 luni pentru a face structura de administrare, care contravine prevederilor. Practic o informare proastă a primarului Nicușor Dan, care trebuia să de pună dosarul, nu domnul Bărbulescu. Îmi pare rău că s-a ajuns aici, dar un lucru trebuie să fie clar. Legea trebuie respectată.” a declarat Adriana Croitoru

Parcul Natural Văcărești, o arie naturală urbană pe harta Capitalei

În 2012 o echipă de specialiști în arii protejate  și-a asumat misiunea înființării parcului natural. La doi ani după această decizie aceștia au înființat Asociația Parcul Național Văcărești, moment din care a urmat  un proces de cercetare, documentare, lobby și mobilizare civică, care a condus la declararea Parcului Natural Văcărești prin hotărâre de guvern în 2016.

Sursă video: Asociația Parcul Natural Văcărești

Situația s-a schimbat în 2018, când Guvernul de atunci a dat Ordonanța de Urgență nr. 75 care a făcut ca ONG-urile să nu aibă dreptul de a administra arii protejate. 

Astfel, asociația care a care a inițiat și coordonat înființarea parcului și care, în baza unui contract, a supravegheat și îngrijit parcul a primit în noiembrie 2018 o notificare de la ANANP că nu mai are dreptul de a administra rezervația și că de acum se vor ocupa ei.

Conform Asociației Parcul Național Văcărești, ANANP nu s-a ocupat de administrarea rezervației, motiv pentru care a fost semnat în 2020 un protocol de colaborare între asociație, Ministerul Mediului si ANANP prin care s-au împărțit atribuțiile de administrare.

În 2020 am semnat un protocol de colaborare cu ministerul și agenția, am făcut un grup de whatsapp cu cei care se ocupau de Văcărești din minister și din ANANP, doar noi scriam în acel grup. N-a răspuns nimeni vreodată. Cererile noastre de ajutor cu paza au rămas mereu fără alt răspuns decât că să facem paza noi cu voluntarii și dacă e ceva, să sunăm la 112.

A declarat Nicoleta Marin, din partea Asociației Parcul Natural Văcărești

Adriana Croitoru susține că ANANP și-a îndeplinit obiectivele asumate în protocolul de colaborare și că există regulat inspecții.

Asociația Parcul Văcărești, într-adevăr, se ocupă de supravegherea și administrarea parcului printr-un protocol semnat cu noi și Ministerul Mediului. Noi am făcut schema de administrare și avem șef de serviciu și angajați care se ocupă regulat de insecții.

A declarat Adriana Croitoru pentru Buletin de București

Mai mult, pe 22 aprilie, de ziua pământului președintele Klaus Iohannis acorda înaltul patronaj Parcului Vacaresti și se poziționa de partea ONG-ului, spunând că organizațiile non-guvernamentale au competența, dedicația și experiența necesare și a solicitat ministrului mediului identificarea unei soluții pentru implicarea ONG-urilor în administrarea ariilor naturale protejate.

Acest tip de parc sălbatic există deja de foarte mult timp în foarte multe orașe din lume. La noi încă este o zonă puțin explorată și de aceea mă bucur că exemplul PNV merge mai departe, știu că există un interes în mai multe municipii de a înființa astfel de parcuri în zone care se pretează în oraș sau în imediata apropiere a orașului pentru a sublinia importanța unui astfel de parc, a  acestui parc și a conceptului, voi acorda protecția mea și înaltul patronaj acestui parc. Sper ca exemplul să fie unul pozitiv și să avem din ce în ce mai multe zone verzi și de acest tip, zone cvasi-sălbatice, ele sunt vitale pentru o comunitate echilibrată.

A declart președintele Klaus Iohannis, de ziua pământului

Parcul Natural Văcărești este cel mai mare spațiu verde compact al Capitalei, însă înainte de 1988, marca periferia de sud-est a Bucureștiului, neasfaltată, cu locuințe rare și grădini întinse, conectate printr-o rețea modestă de străzi.

Sursă cover: Antonio Ionescu

(Visited 464 times, 1 visits today)