Buletin de București a încercat să afle cât de greu este să pornești un grup civic și de ce în unele zone există mai multe inițiatice cetățenești active, iar în altele aproape deloc.
În ultimii ani, în mai multe cartiere au apărut grupuri civice care încearcă să rezolve unele dintre cele mai „apăsătoare” probleme ale comunităților lor, precum salvarea unor spații verzi, probleme cu salubritatea sau cele care țin de infrastructură.
Dincolo de diversitatea acestor grupuri, inițiativele au câteva puncte comune: apar în momente de criză, funcționează informal și se bazează în cea mai mare parte pe energie voluntară.
Totuși, nu par să fie distribuite uniform în oraș.
Am întrebat cinci grupuri civice, cu diferite obiective și din zone diferite, cum au apărut, cum funcționează și de ce, în unele cartiere, implicarea pare să prindă rădăcini mai ușor decât în altele.
Cum pornești un grup civic
Cele mai multe grupuri apar ca reacție la o problemă concretă, care a devenit prea vizibilă ca să mai fie ignorată.
În zona Parcului IOR, grupul civic „Aici a fost o pădure / Aici ar putea fi o pădure” s-a coagulat în urmă cu trei ani, într-un moment descris de membri ca fiind unul de „criză”.
„Grup este mult spus, pentru că un grup poate presupune și ceva mai coagulat și închis. Este greu și să spunem că mișcarea de apărare a Parcului IOR a început în 2023. Poate în 2023 a apărut aceasta identitate, acest nume. (…)
Era momentul de criză, când o bună parte din copacii aflați pe terenul retrocedat din Parcul IOR fuseseră otrăviți și se uscaseră, când incendiile de vegetație se inmulțiseră la cote alarmante și după etapa în care chiriașii terenului decopertarea cu buldozerul două hectare din suprafață”, a povestit Andreea David, una dintre inițiatorii mișcării.
În Parcul Bazilescu, grupul civic s-a format din aceeași nevoie, în noiembrie 2024, când au început tăieri care ridicau atunci suspiciuni printre membrii grupului.
„Grupul a apărut într-un moment de criză, în noiembrie 2024, când s-au pornit drujbele la noi în parc. Aceeași firmă, același stil de ‘toaletare’ care în anii trecuți a dus la uscarea sau prăbușirea mai multor arbori în cartier”, a explicat Iulian Ignat.
La o scară mai mică, dar cu mecanisme similare, Grupul de Inițiativă Civică Wilson a pornit de la dorința de a transforma o curte interioară insalubră dintr-un bloc istoric într-un spațiu prietenos pentru vecini.
Grupul „Piața Voievozilor”, cu care am mai discutat, a apărut în jurul unei probleme cu deșeurile din cartier.
În cartierul Tineretului, o comunitate online s-a format inițial în jurul unei probleme de infrastructură, mai exact lipsa apei calde și a căldurii, sub denumirea de „Acțiunea Comunitară Tineretului”.
În toate cazurile, declanșatorul a fost o situație concretă, vizibilă, care afecta direct viața de zi cu zi cu a comunității.
CITEȘTE ȘI: Blocul Wilson: Cum a reușit o comunitate să dea viață unor ziduri vechi
Probleme punctuale și teme mai largi. Ce au realizat
Deși pornesc de la o cauză specifică, multe grupuri ajung să abordeze teme mai largi.
În cazul Parcului IOR, lupta pentru salvarea celor 12 hectare de parc retrocedate a crescut interesul vecinilor pentru legislația de mediu, mecanismele de retrocedare sau relația cu administrațiile locale.
Grupurile urmăresc și alte subiecte conexe, indiferent care este „marele obiectiv”: curățenie, infrastructură, protejarea arborilor, relația cu primăria sau calitatea spațiului public.
Unele inițiative de acest fel merg chiar mai departe și încearcă să influențeze politicile și deciziile care sunt luate de primării și consilii locale, prin presiune, ca în cazul celor din IOR sau Parcul Bazilescu.
Altele, cum este Grupul Civic Wilson, sunt concentrate mai mult pe intervenții locale cu scopul de a creea locuri mai prietenoase pentru vecini.
Mai jos, doar câteva dintre cele mai importante realizări ale grupurilor, conform propriilor lor descrieri:
Aici a fost o pădure:
- A încercat să împiedice fiecare tăiere de arbori;
- A documentat fiecare distrugere;
- A creat și extins o rețea de supraveghere și apărare a spațiilor verzi din cartier;
- A organizat 11 proteste doar în 2025, la care se adaugă alte evenimente precum tururi ghidate, ateliere, picnicuri și birouri cetățenești pentru informare;
- A oprit desfășurarea unui târg de Crăciun în zona retrocedată;
Grupul de inițiativă civică Parc Bazilescu:
- A oprit „toaletări agresive”. „Administrația a transmis un mesaj clar că a înțeles demersul nostru și, după o întâlnire inițiată de GIC Parc Bazilescu între primar și grupurile civice de sector, am văzut rezultatul concret”, a explicat Iulian Ignat pentru Buletin de București.
Grupul de Inițiativă Civică Wilson:
- A reușit, cu sprijinul Fundației Comunitare București, să transforme curtea interioară a blocului Wilson „dintr-un spațiu insalubru, un adevărat focar de infecție, într-un spațiu verde”;
- A discutat cu aleșii locali pentru a „organiza puțin zona”. Astfel, au fost montați stâlpișori pe trotuar, au fost marcate treceri de pietoni, desființate chioșcuri ilegale, iar curățenia se face mai des;
- Colaborează cu alte grupuri civice din oraș „care ne inspiră și de la care luăm exemplu de ce putem face mai bine sau nou pentru zona noastră”.
Grupul Civic „Piata Voievozilor”:
- A construit un cadru de colaborare stabil pe termen lung după ce a obținut o finanțare de la Fundația Comunitară București;
- A reamenajat Piața Sfinții Voievozi, care a și început să fie folosit în mod diferit de comunitate;
- A organizat evenimentul „CleanUp Day”, care va ajunge luna aceasta la a doua ediție;
- A dezvoltat parteneriate locale pentru evenimente dedicate comunității;
- A deschis canale de comunicare cu diverse direcții din administrația publică pentru a semnala eficient problemele de cartier și pentru a urmări soluționarea lor.
CITEȘTE ȘI: Fundația Comunitară București: Proiecte civice de 150.000 de euro
Acțiunea Comunitară Tineretului:
- A oprit un proiect de construire a unor pasarele pietonale peste Bulevardul Tineretului, inițiat de Primăria Sectorului 4;
- A salvat copacii de pe aliniamentul Bulevardului Șincai;
- A oprit tunderi ale ierbii și florilor de primăvară, dar și intervenții care ar fi distrus peluzele Parcului Tineretului.
Merită să pornești un grup civic?
Dincolo de dificultăți, toate experiențele celor cinci oameni din cele cinci grupuri cu care am discutat indică același lucru: implicarea civică produce rezultate, chiar dacă nu imediat și chiar dacă nu e ușor.
Concret, asta poate însemna oprirea unor intervenții nocive, îmbunătățirea unui spațiu sau crearea unui canal de dialog cu oameni din administrație.
O altă dimensiune ar fi cea socială. Se creează o comunitate și reduce din „anonimatul urban”, după cum a explicat Cristina Iordache din Grupul Wilson.
„Descoperi că nu ești singur, spargi bariera anonimatului urban (mai ales dacă ești un grup civic din centrul orașului). Vecinii devin oameni pe care te poți baza în caz de nevoie”.
Poate unul dintre cele mai importante efecte este schimbarea perspectivei, trecerea de la o relație pasivă cu orașul și oamenii din el, la una activă.
„Implicarea civică înseamnă sa intri într-un teritoriu ce depășește propria persoană. Să realizezi că, de fapt, faci parte dintr-un organism mai mare decât tine, cel al întregului oraș. Să treci de la individual la colectiv și apoi din perspectiva colectivului să înțelegi individualul”, a mai explicat Andreea David.
„Nu există o rețetă”. De ce unele zone au mai multe grupuri
Paradoxal, zonele cu cele mai mari probleme, cartierele vulnerabile, cele cu spații publice degradate, par a fi și cele în care grupurile civice lipsesc total. Explicațiile celor cinci reprezentanți civici diferă, dar se suprapun în câteva direcții:
- În zonele unde apar probleme mari și vizibile oamenii se mobilizează mai ușor;
- Poate părea că sunt mai multe grupuri în anumite zone, însă pentru aceeași cauză pot exista mai multe grupuri, pentru că oamenii aleg metode diferite;
- Acolo unde există deja experiență de implicare, inițiativele apar mai rapid și mai ușor;
- De multe ori e suficient ca 2–3 oameni să înceapă.
Nu există o rețetă clară pentru a porni un astfel de grup, a explicat Andreea David.
„Fiecare formare de grup e proprie oricui vrea să o inițieze. Nu cred că există rețete sau moduri eficiente de a-l face”, a adăugat ea.
„Dreptatea e de partea noastră”
Toți cei cu care am vorbit au menționat că principala dificultate de care au dat de când au decis să se implice civic în comunitate ține de relația cu instituțiile.
Frustrările variază de la răspunsuri formale fără soluții, până la interpretări ale legii percepute ca favorabile dezvoltatorilor imobiliari sau pasarea responsabilității între instituții.
„De ce Garda de Mediu protejează mai degrabă proprietatea privată decât mediul? De ce nu ne putem baza pe instituțiile a căror misiune e clară chiar din numele lor? Sigur că asta aduce dezamăgire printre noi și uneori ne vine sa renunțăm, pentru că nu te poți lupta cu morile de vânt. Dar tocmai pentru că nu ne vine a crede, mergem mai departe pentru că știm că dreptatea e de partea noastră”, a explicat Andreea David.
În unele cazuri, dialogul se îmbunătățește în timp, a povestit Iulian Ignat, despre administrația din Sectorul 1.
„Se simte o clară schimbare în bine, însă ne-am dori un și mai direct stil de comunicare”.
Majoritatea acestor inițiative sunt informale și flexibile. Nu există neapărat o structură fixă sau o „conducere” clară. Deciziile se iau fie prin consens, ca în Grupul Wilson, fie în funcție de cine își asumă o acțiune și găsește suficient sprijin, cum se mai întâmplă la Aici a fost o pădure.
Totuși, mobilizarea oamenilor este, probabil, una dintre cele mai grele provocări. În multe cazuri, grupurile au un nucleu de persoane active care nu sunt foarte numeroase, chiar dacă grupurile online pot număra sute sau chiar mii de membri.
Metodele explicate de membrii celor cinci grupuri includ afișe și flyere în cartier, discuții directe cu trecătorii, întâlniri publice în parcuri, grupuri de WhatsApp sau Facebook.
Experiența lor arată că implicarea crește atunci când problema este clară și imediată sau când există rezultate vizibile. „Micile victorii”, care poate însemna oprirea unor lucrări, montarea unor stâlpișori, curățarea unei zone, oprirea unor tăieri ilegale, consolidează mobilizarea.
Un alt element comun este importanța prezenței fizice, după cum explică Sandra Tudose din Grupul Piața Voievozilor.
„Implicarea reală vine în timp, nu la primul apel. Și poate cel mai important: contexte în care oamenii se întâlnesc fizic, nu doar online. Comunitatea se construiește mult mai rapid în jurul unor experiențe împreună decât în jurul unor discuții în chat”, a spus ea.
Camelia Bacioiu din Acțiunea Comunitară Tineretului a spus că, dacă cineva vrea să inițieze un grup de inițiativă civică, ar trebui „să înceapă. În afară de niște timp și niște nervi, nu are mare lucru de pierdut. Și dacă reușește, are foarte multe lucruri de câștigat – o comunitate de oameni cu interese comune, schimbări reale în cartier și sentimentul de scop”.
