Încă o fraudă informatică ia amploare. Metoda de tip „vishing”(voice phishing), este utilizată tot mai frecvent de infractorii specializați în fraude informatice, care speculează încrederea cetățenilor în instituțiile financiare, potrivit unui comunicat publicat de Agerpres.
Atacatorii cibernetici folosesc tehnici complexe de manipulare psihologică pentru a obține acces la conturile bancare ale victimelor.
Poliția Română precizează că, „spre deosebire de atacurile informatice clasice, în cadrul cărora infractorii încearcă să compromită sisteme informatice prin exploatarea unor vulnerabilități tehnice, fraudele de tip „vishing” au la bază ingineria socială. Autorii urmăresc manipularea comportamentului uman și determinarea victimei să furnizeze, de bunăvoie, informații confidențiale sau să autorizeze operațiuni care permit compromiterea securității conturilor financiare”.
Cum funcționează metoda de tip „vishing”
- Contactul. Atacatorul apelează victima, adesea folosind tehnici de spoofing pentru ca numărul afișat să pară cel al unei bănci sau instituții cunoscute.
- Manipularea. Se creează un scenariu de urgență: un atac cibernetic asupra contului sau o plată neautorizată, pentru a bloca gândirea rațională a victimei.
- Extragerea datelor. Victima, aflată sub presiune, dezvăluie codurile de securitate, parolele sau instalează o aplicație de control la distanță.
Discuțiile sunt purtate într-o limbă de circulație internațională, cel mai frecvent în limba engleză, însă există și situații în care acestea sunt desfășurate în limba română. Autorii utilizează un limbaj specific domeniului financiar, cunosc terminologia bancară și urmăresc să creeze impresia că desfășoară o verificare de rutină sau gestionează un incident de securitate.
Pentru a conferi credibilitate apelului, infractorii afirmă că au identificat tranzacții suspecte, tentative de autentificare din alte state, modificări neautorizate ale datelor contului, încercări de asociere a unui nou dispozitiv ori presupuse atacuri cibernetice asupra contului victimei.
În alte situații, aceștia susțin că instituția financiară a blocat temporar anumite operațiuni și că este necesară confirmarea identității titularului pentru evitarea pierderii fondurilor.
Modul de operare arată că autorii folosesc frecvent tehnologia de falsificare a identității apelantului (Caller ID Spoofing), prin intermediul căreia numărul afișat pe telefonul victimei poate părea unul legitim sau chiar unul asociat unei instituții financiare.
Recomandările specialiștilor
Polițiștii oferă o serie de recomandări, pentru a nu cădea în plasa infractorilor informatici:
- nu comunicați niciodată prin telefon parole, coduri PIN, coduri OTP, coduri primite prin SMS sau alte date de autentificare;
- nu transmiteți datele complete ale cardului bancar și codul CVV/CVC;
- nu aprobați tranzacții sau notificări în aplicația bancară dacă nu le-ați inițiat personal;
- nu instalați aplicații de control la distanță la solicitarea unei persoane care vă contactează telefonic;
- întrerupeți apelul dacă interlocutorul exercită presiuni, solicită acțiuni urgente sau încearcă să vă împiedice să verificați informațiile;
- verificați întotdeauna autenticitatea solicitării contactând instituția financiară prin canalele oficiale de comunicare;
- activați notificările pentru tranzacții și mecanismele suplimentare de securitate disponibile în aplicațiile financiare;
- informați membrii familiei, în special persoanele vârstnice, cu privire la aceste metode de fraudă.