Viitorul drum de viteză care ar urma să lege Bucureştiul de un nou pod peste Dunăre Giurgiu – Ruse ar putea fi prelungit până la A1. Asta ar însemna, potrivit directorului Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere, Gabriel Budescu, citat de Hotnews, că pe porţiunea A6 (Bucureşti Alexandria, nerealizată)-A1(Bucureşti-Piteşti) am avea încă o bucată de inel de centură în regim de autostradă.
În studiul de fezabilitate care urmează să fie făcut pentru realizarea acestui drum de mare viteză sunt luate mai multe variante de traseu, aşa cum Buletin de Bucureşti a scris AICI şi AICI. Printre aceste variante este şi cea a prelungirii drumului până la un nod cu autostrada Bucureşti-Piteşti. Asta ar însemna, practic, că pe o porţiune dintre viitoarea A6 şi A1 vom avea o bucată dintr-un viitor inel de centură, concentric cu A0.
„Vrem în analizele multicriteriale de traseu să analizăm conexiunea din (n.r. Autostrada București-Alexandria), unde noi am figurat un potențial nod; din a (centura) A0; din drumul radial de la Măgurele. ar vreau să facem și o analiză, o conexiune cu A1, să vedem din punct de vedere al traficului ce ar însemna fiecare variantă.
Eu estimez că foarte mult trafic care vine de relația Giurgiu-București se duce spre Pitești, Sibiu ș.a.m.d. și atunci s-ar putea la un moment dat să reiasă mai rentabil să ducem acest București-Giurgiu până în A1, să nu venim până în (autostrada) Alexandria, ci din Alexandria îl ducem în A0, în A1 ș.a.m.d. Vreau să văd pe partea de trafic ce înseamnă să facem toate aceste variante. Le băgăm în modelul național de transport și simulăm pe fiecare să vedem unde atrage cel mai mult trafic și care ar fi fluxul preponderent. Practic, pe această zonă între (autostrada spre) Alexandria și A1 s-ar crea al doilea inel de autostradă. Aspect pe care eu l-am mai ridicat în diverse medii încă din 2021. Și aici fac o paranteză – la autostrada A0 actuală, în studiu de trafic pe care s-a licitat ea în 2017, când am venit eu în CNAIR, scrie că pe a A0 Nord este necesar a 3-a bandă din 2025 și pe partea de sud din 2030”, mai spune directorul noii companii de infrastructură (Gabriel Budescu, pentru Hotnews).
Rămâne de văzut dacă varianta cu inel de centură va rămâne în picioare. Ceea ce ştim sigur în acest moment este că drumul de mare viteză Bucureşti-Giurgiu va fi primul din ţara noastră care va fi proiectat cu ajutorul unui program de modelare tridimensională.
CITEŞTE ŞI: Drumul de mare viteză București-Giurgiu, primul care va fi proiectat obligatoriu prin modelare 3D
Încă o autostradă făcută din beton?
Directorul Companiei Naționale de Investiții Rutiere mai spune că în studiul de fezabilitate va fi analizată varianta construirii noului proiect din beton care se produce local, în țara noastră:
„Noi o să analizăm structurile să vedem dacă facem autoscada din beton pe toată distanța – ce implicații are, cât din bani rămân în țară, pentru că practic avem șapte fabrici de ciment în țară. Bitumul preponderent îl importăm. Și atunci trebuie văzut și avantajele, și dezavantaje din punct de vedere al întreținerii. Așa la prima vedere e clar betonul este mai puțin confortabil în trafic, ai acel disconfort”.
Legat de faptul că în România autostrăzile din beton n-au avut o soartă prea bună – Autostrada A2 s-a deteriorat puternic până când a fost asfaltată în cele din urmă pe deasupra – Budescu spune că totul ține de o întreținere adecvată:
„A2 a fost o autostradă bine făcută, A2 nu au fost întreținută la timp, n-au fost închise rosturile acelea – rosturile s-au decolmantat, ele n-au fost colmatate la timp, a intrat apă și am colegi din domeniu care au lucrat acolo, mi-au zis că în momentul când au tăiat plăcile ca să le detensioneze, sub acele plăci era un fel de mâl pentru că s-a făcut un efect de pompaj”.
În cel mai rău caz, o autostradă din beton care se deteriorează prea mult, în timp, poate fi salvată printr-o asfaltare pe deasupra.
„Peste acest beton, după niște ani de zile, dacă constați [că e prea deteriorat] poți să îl închizi cu-n strat subțire de asfalt, cum fac nemții de altfel. Îi pui un 3-4cm de asfalt peste el, l-ai închis, nu mai intră nici apa și nu mai e nici acel gradient de temperatură”, explică directorul CNIR.
CITEŞTE ŞI: Noi „localităţi” lângă Bucureşti: Airport City la Moara Vlăsiei şi Smart City la Măgurele
