Autobuzele turistice supraetajate ale Capitalei, achiziționate cu scopul de a promova orașul, au generat și generează un prejudiciu semnificativ. Potrivit unor documente ale Curții de Conturi, ajunse în posesia Buletin de București, cele șase autovechicule speciale nefolosite de mai bine de doi ani de la achiziție, au cauzat o pierdere de peste 160.000 de euro din cauza tergiversării introducerii acestora pe traseu.
În documentele consultate de Buletin de București, Curtea de Conturi semnalează ineficiența flagrantă a cheltuirii banului public în cazul celor șase autobuze etajate achiziționate de STB SA. Conform auditorilor, eficiența utilizării fondurilor a fost „extrem de redusă”, în condițiile în care rezultatele obținute au fost „neglijabile”, iar costurile foarte mari: 2.104.158 lei pentru achiziție, respectiv 825.838 lei, adică 163.000 de euro, cheltuieli suplimentare între 2023 și 2024.
Doar o închiriere de o zi
Singura dată când autobuzele au adus venituri companiei a fost in octombrie 2024, când un vehicul VOLVO URBIS-double decker a fost închiriat pentru o oră de către o persoană fizică, pentru suma de 1.653 lei. În rest, autobuzele au stat parcate garajul STB.
Între timp, între martie 2023 și sfârșitul lui 2024, societatea a cheltuit peste 825.838 lei pentru aceste vehicule.

Practic, autobuzele nu au fost folosite în niciun scop turistic sau public, așa cum fusese intenționat, ci doar pentru o singură închiriere în aproape doi ani de la achiziție.
Tergiversarea politică a traseului turistic
În ultimii doi ani, Buletin de București a arătat cum autoritățile și oamenii politici au tergiversat relansarea acestui serviciu esențial pentru imaginea Bucureștiului.
Acum, datorită presiunii generate de Curtea de Conturi, autobuzele ar urma să iasă pe traseu ca urmare a unui nou proiect de hotărâre care va intra la vot în ședința Consiliului General al Capitalei de miercuri, 25 iunie.

Concret, consilierii generali urmează să voteze un proiect de hotărâre care anulează competența TPBI (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov) – o structură controlată eminamente politic – în ceea ce privește emiterea licențelor de traseu pentru linia „Bucharest City Tour”.
Hotărârea care intră la vot prevede, simplu, că își încetează aplicabilitatea decizia CGMB nr. 184/29.05.2023, votată la vremea respectivă cu scandal, prin care TPBI devenea pentru prima dată autoritatea împuternicită să elibereze licențele de traseu pentru linia turistică.
În teorie, revocarea acestei competențe „inventate” ar putea însemna un pas concret spre relansarea liniei „Bucharest City Tour” sub autoritatea anterioară, adică controlul direct al municipalității, prin STB.
O bătaie de joc politică
În trecut, Direcția Transporturi din Primăria Generală a fost cea care a „autorizat” linia turistică, anual, începând cu 2011. Aceasta a funcționat, până la începerea pandemiei, cu autobuze închiriate de la Primăria din Constanța.
„Nu ar fi fost vorba decât despre nişte semnături, despre eliberarea unor copii conforme de către TPBI, ca să poată să iasă mașinile pe traseu și de o decizie de la nivelul Direcției Transporturi.
Vorbim de o linie profitabilă, care se autosusține și care nu este beneficiară de compensații de la bugetul local”, explicau la vremea respectivă pentru Buletin de București surse din domeniul transportului public.
În practică, însă, relansarea autobuzelor turistice a fost tergiversată în mod constant. Buletin de București a arătat încă din vara lui 2023 culisele politice, cu legături către PNL București și administrația politică din Voluntari.
CITEȘTE ȘI EDITORIAL | Falangele Voluntariului „păpușează” autobuzele turistice ale Capitalei
Fiecare an a venit cu noi blocaje instituționale, lipsă de claritate legislativă și o pasare continuă a responsabilității între PMB și TPBI, din momentul în care Direcția Transporturi din Primăria Generală, controlată la momentul respectiv de actualul primar general interimar Stelian Bujduveanu, a stabilit unilateral că nu mai poate „legaliza” aceste trasee.
Autobuzele turistice, trase pe dreapta din 2019
Serviciul turistic cu autobuzele turistice supraetajare a fost suspendat în 2019, inițial pentru o perioadă limitată, însă ulterior a „lovit” pandemia. De atunci, promisiunile privind reluarea traseului au tot venit, dar fără finalitate.
În plus, autoritățile din Ilfov, prin consiliile locale, care sunt parte din TPBI, nu au aprobat traseele propuse, întârziind și mai mult procedurile, după ce municipalitatea a rămas fără control direct al liniei. La vremea respectivă, pentru linia turistică a Capitalei a trebuit să-și dea acordul primarii din comunele ilfovene. Practic, fiecare etapă de redemarare a liniei a fost blocată de lipsa unei colaborări coerente între instituțiile controlate politic.
CITEȘTE ȘI Autobuzele turistice ale STB, trase pe dreapta de consiliile locale din județul Ilfov
În prezent, Bucureștiul este una dintre puținele capitale europene care nu oferă un serviciu public de transport turistic. Autobuzele STB, dotate special pentru acest tip de activitate (inclusiv cu sistem audio multilingv)
O speranță pentru autobuzele turistice, dar cu multe semne de întrebare
Autobuzele turistice ar fi trebuit să iasă pe traseu încă din mai 2023. Cele șase vehicule marca VOLVO au fost achiziționate în decembrie 2022, la mâna a doua, pentru suma de 428.000 euro, adică 71.300 bucata.
Până în 2019, an prepandemic, linia turistică a Capitalei era deservită de patru autobuze supraetajate închiriate de la Primăria Constanța.
În 2016, contractul de închiriere pe o perioadă de şase luni s-a ridicat la 148.800 de euro cu TVA, aproape jumătate din suma cu care au fost achiziționate de STB cele șase autobuze Volvo și mai puțin decât prejudiciul constanta de Curtea de Conturi.

Dacă va scăpa de hățișul birocratic, planurile inițiale arătau că linia turistică va funcționa în sistem Hop-on/Hop-off şi va permite astfel turiștilor să-și organizeze timpul pentru a vizita obiectivele fără a fi nevoie să stea doar în autobuz sau în grup.
Prețul unui bilet era stabilit la 25 de euro pe zi, ceea ce înseamnă că linia turistică s-ar fi putut autosusține financiar fără a mai fi nevoie de subvenție de la municipalitate ca în cazul autobuzelor “clasice”, plus veniturile aferente. Aici intra și cele pe orizontală, înregistrate de muzeele din stațiile liniei turistice plus afacerile riverane din domeniul HoReCa.