Centura de fortificații a Bucureștiului, formată din 18 forturi și 18 baterii, a fost construită pe vremea regelui Carol I, cu scopul de a apăra Capitala în cazul unui război.
La mai bine de un secol de la construcţie, aceste edificii sunt fie abandonate și într-o stare vizibilă de degradare, fie în proprietatea Ministerului Apărării Naţionale sau a unor privați. Accesul publicului este astfel limitat, iar evaluarea stării construcțiilor este dificilă, după cum explica Asociația Turism Istoric încă din 2022.
Proiectul pentru reabilitarea vestigiilor este inclus în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Capitalei.
„O parte dintre dintre forturile și bateriile Capitalei sunt în proprietatea Ministerului Apărării Naționale (MApN), altele în proprietatea autorităților locale și a unor privați. Doar o parte dintre forturi sunt introduse în Lista Monumentelor Istorice. Cu câteva excepții, forturile și bateriile din jurul Bucureștiului sunt abandonate și într-o stare de degradare vizibilă, iar unele dintre acestea greu accesibile”, se precizează și în documentul strategic consultat de Buletin de București.
SIDU reprezintă un document-cheie care stabilește principalele direcții de dezvoltare a Capitalei pentru următorii ani și are un rol esențial în atragerea fondurilor europene.
Deși elaborarea documentului strategic a început încă din 2019, printr-un parteneriat între Primăria Capitalei și Banca Mondială, acesta nu a fost pus în aplicare, nefiind aprobat de Consiliul General al Municipiului București.
Varianta sa finală s-a aflat până de curând în dezbatere publică și urmează să fie supusă la votul consilierilor generali.
Proiectul de reabilitare al Asociației Turism Istoric, inclus în SIDU
Dacă strategia va fi pusă în aplicare, cel puțin o parte din forturile și bateriile din jurul Capitalei ar putea fi restaurate și incluse în circuitul public.
„Din cele 36 de fortificații – 18 forturi și 18 baterii, amplasate cu o frecvență de 2 kilometri, 17 forturi și 14 baterii își mai păstrează forma inițială, restul fiind distruse în urma unor explozii de armament. Aceste structuri au fost realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea, la comanda Regelui Carol I, după planurile arhitectului belgian Henri Alexis Brialmont, renumit pentru lucrările sale de fortificare în orașele Liege, Namur și Anvers”, se mai precizează în SIDU.
În 2022, Asociația Turism Istoric a lansat un proiect pentru reabilitarea și reconversia funcțională a vestigiilor accesibile, bazat pe cercetările realizate pentru elaborarea unui studiu de oportunitate pentru Consiliul Județean Ilfov.
Proiectul „Forturi”, care propune patru direcţii de acţiune: Istorie, Natură, Arte și Divertisment, ar putea reprezenta punctul de plecare pentru elaborarea unei strategii integrate de valorificare a centurii de fortificaţii, se precizează în documentul strategic consultat de Buletin de Bucureşti.
Cele patru poluri propuse de Asociaţia Turism Istoric
- Polul albastru: Bateria 17-18 Domnești, Fortul I Chitila, Bateria 3-4 Otopeni, Bateria 4-5 Tunari – pol cu funcționalități mixte (agrement, gastro sau de petrecere a timpului liber, până la unități de cazare sau alte facilități) care să asigure autofinanțarea fiecărei fortificații, dar și a centurii în ansamblu
- Polul Galben: Fortul 6 Afumați, Bateria 6-7 Afumați, Fortul 8 Cernica, Bateria 9-10 Cățelu – pol dedicat Artelor, ateliere de lucru, spații expoziționale
- Polul Verde: Fortul 10 Leurdeni, Bateria 10-11 Leurdeni – pol axat pe zone mixte (verzi) de agrement și comunitare pentru cei care locuiesc în apropiere
- Polul Roșu: Fortul 13 Jilava, Bateria 13-14 Jilava, Bateria 14-15 Broscărei, Fortul 16 Bragadiru, Bateria 15-16 Măgurele – pol axat pe două fortificații care au o istorie aparte față de restul centurii – Fortul XIII Jilava și Bateria 13-14 Jilava
După lansarea proiectului, Buletin de București a stat de vorbă cu Ciprian Plăiașu, președinte al Asociației Turism Istoric, despre cum au fost conturate cele patru direcţii de dezvoltare.
„Primul pol creat a fost cel Roșu, concentrat pe două fortificații care au o istorie aparte față de restul centurii Fortul XIII Jilava și Bateria 13-14 Jilava. Primul a fost pușcărie si are o istorie aparte deosebită, cealaltă are o istorie legată de cinematografie și Arhiva Națională de Film. Toate celelalte fortificații din acest pol vin cumva să susțină cele două fortificații în activitatea cultural-istorică.
Al doilea pol creat a fost cel Verde. Zona de sud și sud est a Bucureștiului este în plină dezvoltare imobiliară, din păcate prea puțin controlată de autoritățile locale din București, respectiv Ilfov. Acest fapt a dus la o lipsă acută de spații verzi și de agrement pentru locuitorii acestei zone. Polul Verde ar încerca să amelioreze această situație, oferind zone mixte de agrement și comunitare pentru cei care locuiesc aici.
Polul Galben a fost gândit ca un pol dedicat Artelor. Necesitatea s-a ivit în urma unor discuții cu o serie de artiști plastici care se plângeau de dispariția Institului Fondului Plastic și a spațiilor în care diversele categorii de artiști ar putea lucra fără să deranjeze. În plus, în ajutorul artiștilor am găsit o formulă prin care publicul larg poate să ajungă în contact cu lucrările lor. Astfel dacă Forturile Afumați, respectiv Cernica ar putea servi ca ateliere de lucru, cu tot felul de spații adiacente, Bateria 9-10 de la Cățelu poate fi cel mai bun loc de întâlnire al publicului cu artiștii. Infrastructura existentă – metrou și linii de STB reușesc să lege această fortificație de restul orașului.
Astfel aici pot fi organizate săli de expoziție și alte zone artistice.
Polul Albastru – de altfel cel mai mare dintre toate, care este asezat pe întreaga zonă de nord precum si părți din partea de vest, respectiv est – este gândit ca un pol cu funcționalități mixte (de la cele de agrement, la zone gastro sau de petrecere a timpului liber, până la unități de cazare sau alte facilități) care să asigure autofinanțarea fiecărei fortificații, dar și a centurii în ansamblu”, explica Ciprian Plăiașu la acea vreme.
Inteviul poate fi citit integral AICI.
Centura de fortificații a Bucureștiului, buget estimativ de 50 de milioane de euro
Conform SIDU, proiectul ar urma să se desfășoare etapizat. Perioada de implementare este estimată la 30 de ani, iar bugetul, la 50 de milioane de euro.
Teoretic, autoritățile ar fi trebuit să realizeze, în perioada 2020-2027, studiile de specialitate și documentațiile tehnice ce vor sta la baza lucrărilor propriu-zise, programate a se desfășura până în anul 2050.
În practică, singurul proiect anunțat public și pentru care s-au început demersurile de restaurare vizează Fortul 13 Jilava, fosta închisoare comunistă care ar urma să fie transformată în muzeu. Monumentul istoric a fost preluat în administrarea Consiliului Judeţean Ilfov în 2024 şi poate fi vizitat la cerere, după cum a explicat Buletin de Bucureşti aici.
SIDU precizează că reabilitarea centurii de fortificaţii din jurul Capitalei ar putea fi finanţată din bugete locale ale autorităţilor locale (PMB, CJ Ilfov și primăriile ilfovene), Programul Operațional Regional 2021 – 2027 sau parteneriate cu companii private/ societatea civilă.
CITEȘTE ȘI: Fortul 13 Jilava va fi transformat în muzeu. A intrat în administrarea CJ Ilfov și pe lista UNESCO
