Cei mai mulți muncitori străini din România vin din Nepal. 9% din cei peste 211.000 de lucrători din afara României înregistrați la finalul anului 2023 provin din această țară asiatică.
Italienii, pe locul al treilea
Pe locul 2, umează îndeaproape persoanele din Turcia, care reprezintă 8% din totalul muncitorilor, apoi Italia și Sri Lanka, fiecare contribuind cu 7%.
Datele pentru anul 2023 arată că principalele țări de origine ale cetățenilor străini din România, cu excepția țărilor europene (inclusiv Turcia), provin predominant de pe continentul asiatic, în special din țările din Asia de Sud.
„Migrația din Italia și Turcia este atribuită legăturilor istorice și prezenței comunităților locale stabilite, factori care facilitează fluxuri migratorii substanțiale între aceste țări și România.
Aceste legături pot cuprinde legături culturale, istorice sau economice comune, creând un mediu favorabil migrației.
În schimb, migrația din Nepal și Sri Lanka se explică prin acordurile internaționale de muncă semnate între țările respective de origine și România.
Prezența lucrătorilor migranți în România din aceste țări sugerează un flux structurat și reglementat, probabil determinat de oportunitățile specifice de angajare care decurg din acordurile bilaterale”, menționează studiul Bridging Communities: Un studiu exploratoriu privind imigrația pentru muncă în România, publicat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
Acești muncitori străini din România joacă un rol critic în industrii precum construcțiile, retailul și ospitalitatea, contribuind la dezvoltarea economică a României într-un moment în care țara se confruntă cu o penurie de forță de muncă.
Doar în 2023 imigrația pentru muncă a contribuit cu mai mult de 1% la PIB-ul României.
CITEȘTE ȘI: De ce tramvaiele, autobuzele și troilebuzele nu opresc în stație doar la cerere
26% dintre cei 211.000 de muncitori străini din România lucrează în București
26% dintre lucrătorii din afara țării au ales să se stabilească în București.
„Cunoscut pentru perspectivele sale economice, oportunitățile abundente de angajare, instituțiile de învățământ și atractivitatea generală, Bucureștiul servește drept magnet atât pentru rezidenții naționali, cât și pentru cei străini”, menționează autorii studiului.
Dincolo de capitală, alte regiuni cu concentrații notabile de rezidenți străini includ Ilfov, Timiș, Cluj și Constanța.
„Aceste zone, caracterizate prin dezvoltare economică, sunt hotspot-uri în care angajatorii caută o forță de muncă sporită. Combinația strategică dintre oportunitățile economice și caracteristicile locale specifice a făcut ca aceste județe să fie atractive pentru diferite categorii de migranți.
Acest model de distribuție nu reflectă doar influența factorilor economici, ci evidențiază și importanța caracteristicilor locale în modelarea tendințelor de migrație. De asemenea, sugerează că imigranții sunt atrași de regiunile care oferă nu numai prosperitate economică, ci și caracteristici unice care răspund diverselor preferințe și nevoi ale populației străine din România”, se mai arată în studiu.
CITEȘTE ȘI: Elevii obțin abonamente gratuite la metrou, până anul viitor. Care este procedura
Problemele cu care se confruntă muncitorii străini
Condiții de muncă și vulnerabilități: Deși România oferă multiple oportunități economice pentru muncitorii migranți, studiul evidențiază și vulnerabilitățile cu care aceștia se confruntă. Printre problemele semnalate de cei intervievați se numără orele suplimentare neplătite, contractele de muncă abuzive și locuințele necorespunzătoare și alte bariere birocratice.
Accesul limitat la servicii sociale și publice: Migranții din România întâmpină dificultăți în accesarea sistemelor publice de sănătate și alte servicii sociale. Multe dintre aceste probleme sunt cauzate de lipsa informațiilor de ambele părți, precum și de barierele lingvistice care îngreunează interacțiunea cu autoritățile publice.
Rolul statului și al actorilor privați: Studiul atrage atenția asupra unei tendințe de “privatizare” a guvernanței migrației pentru muncă, în care companiile și agențiile private preiau o parte semnificativă din responsabilitățile criticice de monitorizare și implementare a legislației privind drepturile muncitorilor migranți. Aceasta generează uneori un dezechilibru în relațiile de muncă și vine cu o provocare în protecția drepturilor lor. (Sursa: Bridging Communities: Un studiu exploratoriu privind imigrația pentru muncă în România)
