Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Wednesday , 30 July 2025
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainȘtiri

Ce se întâmplă cu fântânile de milioane de euro din Piața Unirii care stau în calea refacerii planșeului. Când au loc ultimele „Simfonii ale Apei”

304
Fântânile de nouă milioane de euro din Piaţa Unirii, dezafectate la finalul lunii, pentru lucrările la Planşeul Unirii. Când au loc ultimele spectacole „Simfonia Apei”. Foto: Arhivă
Fântânile de nouă milioane de euro din Piaţa Unirii, dezafectate la finalul lunii, pentru lucrările la Planşeul Unirii. Când au loc ultimele spectacole „Simfonia Apei”. Foto: Arhivă

Fântânile arteziene din Piața Unirii, construite pe timpul regimului comunist și reabilitate integral în 2018, cu nouă milioane de euro, vor fi dezafectate la finalul lunii iunie, pentru refacerea Planșeului Unirii, a anunțat Apa Nova.

Dezafectarea fântânilor va fi realizata de concesionarul sistemului de apă-canal care are în administrare ansamblul din centrul Bucureștiului, dar și de firmele contractate de Primăria Sectorului 4.

Buletin de București a cerut în scris Primăriei Sectorului 4 să ofere mai multe detalii cu privire la prețurile aferente demontării, depozitării și remontării subansamblelor ce compun Fântânile arteziene din Piața Unirii. Nu am primit un răspuns clar.

Reabilitate cu nouă milioane euro, după aproape un deceniu de hățiș birocratic

Fântânile din Piața Unirii s-au redeschis publicului în septembrie 2018, după un proces de reabilitare care a costat nouă milioane euro și a durat patru luni. Tot atunci a avut loc prima ediție a spectacolelor „Simfonia Apei”.

Reabilitarea a cuprins 17 fântâni din cele 44 de pe Bulevardul Unirii și a fost realizată de Apa Nova, compania care a concesionat serviciului de apă și canal în anul 2000 de la CGMB. Inițial, Apa Nova anunțase că lucrările vor costa 7 milioane de euro.

Cu toate că inaugurarea fântânilor a avut loc în septembrie 2018, discuții despre operarea și întreținerea acestora de către Apa Nova au început încă de pe vremea fostului edil Sorin Oprescu, ulterior condamnat definitiv pentru corupție, ca parte a unor înțelegeri privind tarifele la apă și canal.

Inițial, Apa Nova ar fi trebuit să preia în administrare de la Consiliului General al Municipiului București toate „fântânile ornamentale”, se arată într-un act adițional la contractul de concesiune, semnat în decembrie 2009.

Ulterior, prevederile actului adițional nu au putut fi puse în aplicare, întrucât fântânile nu erau înscrise în inventarul Municipiului București drept „fântâni ornamentale”, ci ca „fântâni arteziene”.

În urma negocierilor dintre părți, a fost încheiat actul adițional care prevedea ca Apa Nova să preia în operare toate fântânile arteziene funcționale în administrarea ALPAB, să le reabiliteze pe cele nefuncționale și să extindă ansamblul de fântâni din Piața Unirii, între Bulevardul Dimitrie Cantemir și Piața Alba Iulia.

Totuși, artezienele din parcuri nu au putut fi preluate, întrucât alimentarea lor cu apă se realiza prin rețele interioare care deserveau și alte utilități și nu puteau fi separate. Astfel, au rămas în administrarea ALPAB.

Fântânile de pe Bulevardul Unirii au fost preluate de Apa Nova în martie 2014, în baza unor procese verbale de predare-primire, se arată în documentul consultat de jurnaliștii Buletin de București.

Acestea vor rămâne în operarea și întreținerea companiei până în 2037, când se va încheia contractul de concesiune semnat în anul 2000 între Apa Nova și Primăria Capitalei. De-a lungul anilor, acesta a fost reînoit, modificat și completat prin diverse acte adiționale.

CITEȘTE ȘI: EDITORIAL | Furtuna violentă din București se numește Apa Nova

Fântânile din Piața Unirii, dezafectate pentru consolidarea planșeului

Reporterii Buletin de București s-au adresat în scris Primăriei Sectorului 4, pentru a afla locul unde urmează să fie depozitate subansamblele aferente fantânilor, dar și costurile implicate. Totuși, autoritatea locală a evitat să ofere un răspuns concret și a transmis doar că:

„Depozitarea componentelor fântânilor dezafectate se va face într-o locație identificată de către societatea Apa Nova, în condiții corespunzătoare menținerii acestora în cea mai bună stare tehnică.

Costurile aferente operațiunilor anterior menționate sunt prevăzute în devizul general al lucrărilor de refacere totală a Planșeului Unirii.”

Devizul general consultat de Buletin de Bucureşti nu menţionează specific costurile de montaj şi depozitare pentru fântânile arteziene din Piaţa Unirii, ci doar cheltuielile pentru amenajarea terenului, respectiv relocarea/ protecţia utilităţilor.

De asemenea, nu apar cheltuieile defalcate cu privire la montarea și repunerea în funcțiune a instalațiilor.

Foto: Captură de ecran

Valoarea totală a lucrărilor de refacere a Planșeului din Piața Unirii se ridică la 912, 8 milioane lei, dintre care 750,7 milioane vor fi asigurare din bugetul de stat. Restul sumei va fi suportată din bugetul local, conform documentului consultat de reporterii BdB.

Fântânile arteziene ar urma să revină în Piaţa Unirii odată cu finalizarea lucrărilor de consolidare şi reabilitare a Planşeului Unirii. Termenul estimat de Primăria Sectorului 4 este 2028.

CITEŞTE ŞI: Planșeul Unirii | „Drum provizoriu“, după ce Splaiul Independenței se închide pe un tronson. Ce alte restricții de trafic aduce șantierul

Când vor avea loc ultimele spectacole „Simfonia Apei”

Spectacolele „Simfonia Apei” de la fântânile arteziene din Piața Unirii continuă până în seara de 29 iunie, inclusiv.

Astfel, show-urile de apă, muzică și lumini sunt programate în următoarele trei weekenduri, începând cu ora 21:30:

  • 13 – 15 iunie
  • 20 – 22 iunie
  • 27 – 29 iunie

Spectacolul de sâmbătă, 14 iunie, va fi completat cu drone care vor ilustra pe cer simboluri celebre din lumea filmului, sub tema „Galaxia Filmelor Legendare”.

CITEŞTE ŞI: „Pașaport pentru închisoare” (III) | „Arestul” migraților din centrele de detenție zguduie sănătatea mintală, după Brexit: „Totul a fost psihologic”

Autor

  • Andreea Tudor

    Născută și crescută în București, susținătoare a presei independente. Așa am ajuns redactor la Buletin de București. Fiind eu, însămi, parte a sistemului de învățământ românesc și pasionată de domeniul social, pun sub lupă tot ceea ce se întâmplă în sfera educației. Cred cu tărie că presa „pentru cetățeni” este presa independentă. Oamenii au nevoie de o informare corectă pentru a înțelege pe deplin ce se întâmplă în jurul lor și pentru a lua acțiune împotriva nedreptăților.

scris de

Andreea Tudor

Născută și crescută în București, susținătoare a presei independente. Așa am ajuns redactor la Buletin de București. Fiind eu, însămi, parte a sistemului de învățământ românesc și pasionată de domeniul social, pun sub lupă tot ceea ce se întâmplă în sfera educației. Cred cu tărie că presa „pentru cetățeni” este presa independentă. Oamenii au nevoie de o informare corectă pentru a înțelege pe deplin ce se întâmplă în jurul lor și pentru a lua acțiune împotriva nedreptăților.