Aproape 8.000 – 8.500 de cerbi sunt vânați legal în fiecare an în România, în baza cotelor stabilite de stat. Teoretic, scopul acestor recoltări, cum se numește în limbaj de specialitate, este controlul faunei și protejarea vegetației. Dar câți bani se fac din vânarea cerbilor în România?
În realitate, activitatea de protejare a mediului generează o piață cu un potențial de milioane de euro, în care viața animalelor este vândută înainte ca cerbii să fie împușcați contra banilor.
Vânătoarea de cerbi în România funcționează după un mecanism legal bine stabilit: în fiecare an, ocoalele cinegetice estimează efectivele și propun cote de recoltă, de regulă între 5% și chiar 25% din populație. Motivul populației care trebuie vânată este cel al menținerii echilibrului biologic.
Spre exemplu, într-un studiu științific publicat în 2025, cercetătorii români de la Facultatea de Silvicultură al Universității din Brășov au cuantificat suprapopulareaa populațiilor de ungulate (inclusiv căprior, cerb roșu și căprior) în anumite zone din România de 3.6 ori mi mare.
„Ceea ce înseamnă un nivel al populației mult peste nivelul pe care ecosistemul îl poate susține fără impact negativ asupra regenerării pădurilor și resurselor vegetative”.
Ministerul Mediului aprobă aceste cote în scopul protejării naturii. Însă, animalele ajung să fie scoase la vânătoare contra cost în afaceri de zeci de mii de euro.
Vânarea cerbilor lopătari, preferată
Cerbul lopătar, dar și cel comun, sunt unele dintre exemplarele emblematice pentru faună din pădurile din România.
Cerbii trăiesc în libertate până la 18 – 20 de ani și ating o greutate de până la 300 de kilograme. Este adaptat zonelor montane, dar poate fi regăsit și în zonele de deal. În ultimele decenii a fost reintrodus și in zonele de câmpie”, ne explică reprezentanții Romsilva, regia de stat din subordinea Ministerului Mediului.
Regia administrează și fonduri cinegetice, cum ar fi cel din Suceava, unde sunt aproape 2.000 de cerbi și căprioare.
Continuarea în Green Report.
