Un cazinou de lux din centrul Capitalei continuă să funcționeze într-un monument istoric de importanță națională printr-o serie de nereguli, la care Ministerul Culturii „a închis ochii”, se arată într-un raport al Curții de Conturi.
Este vorba despre „Palace Casino”, deschis în 1995 în incinta Casei Vernescu și care și-a reluat activitatea în 2016,, prin intermediul unui contract de închiriere ce încalcă mai multe prevederi legale, potrivit comisarilor de conturi.
Monument istoric transformat în restaurant și cazinou de lux
Casa Vernescu, monumentul istoric construit pe Calea Victoriei cu mai bine de două secole în urmă, găzduiește cazinoul Palace încă din 1995. Potrivit documentului consultat de Buletin de București, Curtea de Conturi a constatat nereguli încă din anul 2000.
În ianuarie 1990, Guvernul României a probat transferul imobilului, fără plată și pe termen nelimitat, către Uniunea Scriitorilor din România.
În anul 2000, clădirea a fost transferată, prin hotărâre de Guvern, în administrarea Ministerului Culturii și în folosință gratuită, pe o perioadă de 49 ani, Uniunii Scriitorilor.
Ulterior, printr-o hotărâre de Guvern din 2015 s-a stabilit că Uniunea Scriitorilor poate încasa venituri din utilizarea imobilului, „cu condiţia utilizării acestora în scopul realizării obiectului de activitate prevăzut în Statutul propriu”.
Niciuna dintre cele două hotărâri de Guvern nu includ faptul că imobilul este monument istoric sau alte prevederi privind utilizarea și protejarea bunului, mai arată Curtea de Conturi.
Actul normativ din 2015 prevedea și obligația Uniunii Scriitorilor de a transmite un raport anual cu privire la cuantumul și modul de folosire a veniturilor obținute în anul anterior.
Cu toate că inspectorii Curții de Conturi au solicitat, în repetate rânduri, rapoartele pentru anii 2023 și 2024 sau măcar ultimul raport primit de Ministerul Culturii, documentele nu au fost puse la dispoziția echipei de audit, „inducând suspiciunea” că acestea nu s-ar afla în posesia ministerului, se arată în raportul Curții de Conturi.
De ce încalcă legea contractul de închiriere
Inaugurat în 1995, ca un cazinou de lux, Palace a fost închis în aprilie 2012, din cauza datoriilor uriașe ale firmei care îl gestiona, așa cum a relatat Profit.ro la acea vreme. În august 2015, președintele Uniunii Nicolae Manolescu se plângea că nu exista nicio ofertă de închiriere pentru Casa Vernescu.
O lună mai târziu, Uniunea Scriitorilor a încheiat un contract de închiriere pe 20 ani pentru Casa Vernescu, cu încălcarea mai multor prevederi legale, potrivit Curții de Conturi.
- Uniunea Scriitorilor nu avea drept de administrate, ci doar de folosință gratuită
- Nu există o hotărâre de Guvern privind închirierea imobilului
- Nu a fost organizată o licitație publică, închirierea făcându-se netransparent
- Nu s-a respectat durata maximă de închiriere, de cinci ani
- Contractul nu precizează că imobilul este încadrat ca monument istoric și că există obligația protejării acestuia
Chiria încasată de Uniunea Scriitorilor este de 22.000 euro pe lună.
Raportul Curții de Conturi nu menționează și operatorul economic căruia i-a fost dat în chirie monumentul istoric, însă potrivit Profit.ro este vorba despre Adir Brand Holding, o firmă înființată în 2015 de cetățeanul israerlian Avi Cohen și ulterior, cedată lui Sergei Kozyavkin, un cetățean al Federației Ruse, domiciliat în Moscova.
Palace Casino a fost redeschis pe 1 aprilie 2016.
Ministerul Culturii și Direcția pentru Cultură au încălcat legea în cazul acestui cazinou de lux
Raportul Curţii de Conturi mai arată că inclusiv Ministerul Culturii şi Direcţia pentru Cultură a Municipiului Bucuresti (DCMB), instituția din subordinea ministerului responsabilă de protejarea patrimoniului din Capitală, au încălcat prevederile legale.
Mai exact, DCMB avea obligaţia de a întocmi un document cu condițiile şi regulile de utilizare/ exploatare și de întreținere a monumentului istoric, ce ar trebui să fie înscris în Cartea Funciară a imobilului, lucru care nu s-a întâmplat, potrivit Curții de Conturi.
Mai mult, nu a fost instituită o zona de protecție a monumentului istoric și nici nu s-au efectuat controale periodice privind modul de utilizare și exploatare a monumentului istoric ori privind starea sa de conservare.
La data controlului, echipa de audit a observat că monumentul istoric „Casa Vernescu”, transformat în restaurant și cazino de lux, este acoperit de bannere si afişe. Ministerul nu a putut prezenta dovezi din care să rezulte că a fost emis un aviz în acest sens, așa cum prevede Legea nr. 422/2001. În plus, imobilul avea la intrare un panou pe care scria „Proprietate privată”.
Drept urmare, Curtea de Conturi a constatat că Ministerul Culturii nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de Codul Administrativ, întrucât nu a verificat dacă sunt respectate condițiile de folosire, exploatare, protejare și conservarea a monumentului istoric.
Mai mult, Ministerul Culturii nu a luat nicio măsură în acest sens, chiar dacă ar fi avut inclusiv posibilitatea de a solicita încetarea folosinței gratuite și restituirea bunului, în cazul în care ar fi considerat că interesul public legitim o impune.
CITEȘTE ȘI:
Curtea de Conturi: Calitatea imobilului de monument istoric nu este compatibilă cu funcțiunea de cazinou
În 1995, Direcția Monumente Istorice din cadrul Ministerului Culturii a acordat aviz favorabil pentru ca monumentului istoric de pe Calea Victoriei să i se atribuie funcțiunea de cazinou, însă i s-a păstrat destinația de „administrativ și social cultural”. În același an, a fost inaugurat și Casino Palace.
„În opinia echipei de audit, calitatea imobilului de monument istoric de importanță naţională, parte a patrimoniului național cultural, nu este compatibilă cu funcțiunea de cazinou, prin prisma inexistenței vreunei legături de ordin cultural, istoric si social.
Totodată, funcțiunea de cazinou intră în contradicție cu însăşi destinația actuală de „administrativ și social cultural”.
În confirmarea opiniei sus amintite, solicitarea depusă în noiembrie 2024, de către organizația de creatori (n.r. Uniunea Scriitorilor), pentru „schimbarea destinației din construcții administrative si social culturale (destinația actuală) în destinația activități de jocuri si alimentație publică precum și alte domenii conexe acestora”, a fost respinsă de către Direcția pentru Cultură a Municipiului București, motivat de faptul că, este necesară respectarea prevederilor legale, respectiv utilizarea clădirii în scopul realizării obiectului de activitate prevăzut în statutul propriu, respectiv administrativ și social cultural”, se mai precizează în raportul Curții de Conturi.
Amenințări pentru jurnaliști din partea Direcției pentru Cultură
Nu este prima dată când instituția din subordinea Ministerului Culturii, responsabilă de conservarea şi protejarea patrimoniului bucureştean, încalcă legea. Buletin de București a mai scris despre cum la sediul DCMB, situat într-o zonă istorică, au fost efectuate mai multe lucrări fără autorizație de construire, precum montarea aparatelor de aer condiționat sau asfaltări ilegale.
Articolul despre aparatele de aer condiționat, publicat de Buletin de București la începutul anului, l-a iritat peste măsură pe directorul instituției, Dragoș Frăsineanu. Dincolo de amenințările la adresa redacției și a jurnalistului BdB, Frăsineanu mai spunea atunci că nu vede o problemă cu aparatele montate ilegal, pentru că nu ar fi singurul caz din București.
„Câte din aerele condiționate din București au autorizație de construire eliberată? Vă spun eu, niciuna!”, a declarat șeful DCMB la începutul anului.
Paradoxul legii în Cultură: fără răspuns de la responsabili
Deși Buletin de București a solicitat un punct de vedere de la Ministerul Culturii în ianuarie, deci cu aproximativ opt luni în urmă, răspunsul nu a mai venit.
La mai bine de trei luni după ce Buletin de București a solicitat punctul de vedere de la instituția condusă atunci de Natalia Intotero, ni s-a transmis că încă „se lucrează” la un răspuns. El nu a venit nici până astăzi, nici referitor la aparatele ilegale montate pe sediul instituției, nici referitor la amenințările lansate de director.
DCMB se află în subordinea Ministerului Culturii. Prin urmare, în ianuarie acest an, am vrut să aflăm cum se raportează instituția guvernamentată cu privire la modul cum se comportă un angajat al său în relație cu un jurnalist și cu o organizație a societății civile.
Au urmat trei luni de promisiuni și apoi tăceri. Prin urmare, BdB i-a mai cerut încă o dată, în aprilie, ministrei Culturii, Natalia Intotero, un punct de vedere legat de acest subiect. Demnitara a afirmat, în mod fals, că a răspuns deja și că răspunsul „cred că v-a fost pus la dispoziție”.
