Poliția Locală a Municipiului București a trimis o sesizare către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, după ce a descoperit că la sediul Direcției pentru Cultură a Municipiului București (DCMB), de pe strada Sfântul Ștefan nr. 3 din Sectorul 2, aflată într-o zonă istorică, au fost executate lucrări fără autorizație.
Parchetul a transmis într-un răspuns pentru Buletin de București că a fost deschis un dosar penal.
Specialiștii în patrimoniu s-au săturat de pavele
Inițial, conform răspunsului transmis de Poliția Locală unui cititor Buletin de București, inspectorii Serviciului Control Lucrări Edilitare și Afișaj Stradal au verificat situația la fața locului și au comparat imaginile actuale cu cele disponibile în Google Street View, din aprilie 2022, aprilie 2023 și septembrie 2023.
Astfel, au constatat că, în curtea imobilului, pavelele de pe trotuarul adiacent și din zona porții de acces pietonal au fost înlăturate și înlocuite cu asfalt, fără autorizație.
Nu este prima dată când instituția din subordinea Ministerului Culturii, responsabilă de conservarea şi protejarea patrimoniului bucureştean, comite o infracțiune.
Buletin de București a mai scris la începutul anului că aparatele de aer condiționat de pe sediul DCMB au fost montate fără autorizație de construire.
Dosar penal pentru că Direcția de Cultură asfaltează ilegal
Imobilul este parte din Ansamblul de arhitectură „Str. și P-ța Sf. Ștefan”, înscris pe Lista Monumentelor Istorice a Municipiului București din 2015, cod LMI B-II-a-B-19680.
Clădirea se află, de asemenea, în perimetrul Zonei Construite Protejate nr. 37, zona Sf. Ștefan.
Conform art. 24 lit. a din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, executarea fără autorizație a unor astfel de lucrări în zone protejate sau pe monumente istorice constituie infracțiune, sancționabilă cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
În baza art. 27, alin. 1 din aceeași lege, Poliția Locală a transmis o sesizare către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, solicitând verificarea situației și stabilirea eventualei răspunderi penale.
Parchetul a confirmat, într-un răspuns pentru Buletin de București, înregistrarea dosarului penal în care se fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de executare de lucrări de construire fără autorizație, în legătură cu intervențiile efectuate la sediul DCMB.
Buletin de București a solicitat un punct de vedere de la Ministerul Culturii, condus acum de András István Demeter (UDMR), cu privire la faptul că Direcția de Cultură a Municipiului București asfaltează ilegal curtea.
Până la momentul publicării acestui articol nu am primit un răspuns.
A doua infracțiune într-un singur an
Buletin de București a mai scris la începutul anului că aparatele de aer condiționat de pe sediul DCMB, instituţie aflată în subordinea Ministerului Culturii, condus atunci de Natalia Intotero, au fost montate fără autorizație de construire.
Articolul „Ironie amară: instituţia responsabilă cu protejarea patrimoniului are aparate de aer condiționat ilegale pe clădirea monument istoric în care funcţionează” l-a iritat peste măsură pe directorul instituției, Dragoș Frăsineanu.
Dincolo de amenințările la adresa redacției și jurnalistului BdB, Frăsineanu mai spunea atunci că nu vede o problemă cu aparatele montate ilegal, pentru că nu ar fi singurul caz din București.
„Câte din aerele condiționate din București au autorizație de construire eliberată? Vă spun eu, niciuna!”, a declarat șeful DCMB la începutul anului.
Paradoxul legii în Cultură: fără răspuns de la responsabili
Deși Buletin de București a solicitat un punct de vedere de la Ministerul Culturii în ianuarie, acum mai bine de 7 luni, acesta nu a mai venit.
La mai bine de trei luni după ce Buletin de București a solicitat punctul de vedere de la instituția condusă atunci de Natalia Intotero, ni s-a transmis că încă „se lucrează” la un răspuns. El nu a venit nici până astăzi, nici referitor la aparatele ilegale montate pe sediul instituției, nici referitor la amenințările lansate de director.
DCMB se află în subordinea Ministerului Culturii. Prin urmare, în ianuarie acest an, am vrut să aflăm cum se raportează instituția guvernamentată cu privire la modul cum se comportă un angajat al său în relație cu un jurnalist și cu o organizație a societății civile.
Au urmat trei luni de promisiuni și apoi tăceri. Prin urmare, BdB i-a mai cerut încă o dată, în aprilie, ministrei Culturii, Natalia Intotero, un punct de vedere legat de acest subiect. Demnitara a afirmat, în mod fals, că a răspuns deja și că răspunsul „cred că v-a fost pus la dispoziție”.
Direcția pentru Cultură, mii de euro pentru „vacanță mascată” într-o stațiune de lux
DCMB a cumpărat în luna aprilie cursuri de formare profesională de peste 60.000 de lei (12.000 de euro), care vor avea loc într-o stațiune de lux, mai arată o investigație BdB.
Instituția a achiziționat serviciile de la „Centrul de Formare APSAP”, deținut de fiul unui fost deputat PRM și care a fost vizată în trecut de Corpul de Control al Guvernului.
Suma cheltuită de reprezentanții instituției reprezintă aproximativ 20% din bugetul de venituri și cheltuieli aferent anului 2023.
DCMB a cumpărat pe 14 aprilie, prin procedură directă, un „pachet compact pregătire profesională” în valoare de 60.504 lei (peste 12.000 de euro). Conform informațiilor publicate în Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), banii au ajuns la Fundația „Centrul de Formare APSAP”.
Descrierea în SEAP nu detaliază aspecte precum numărul de cursanți sau tematica cursului achiziționat din bani publici.
Cine avizează demolările și noile proiecte imobiliare din zonele protejate ale Capitalei
Frăsineanu a fost numit în funcție la data de 16 octombrie 2015, iar în urmă cu patru ani, activiștii de la Fundația Pro Patrimonio au inițiat o petiție pe platforma Declic, prin care au cerut Ministerului Culturii să-l demită pe director, după ce acesta „a avizat proiecte urbanistice care au adus pierderi ireparabile patrimoniului arhitectural si urbanistic al Bucureștiului”.
Potrivit datelor de la Agenția Națională de Integritate, Dragoș Frăsineanu și-a început cariera de bugetar în primăria lui Robert Negoiță.
În 2024, numele soției sale apărea în comunicatele de presă ale Guvernului în calitate de consilier de stat al Cancelariei lui Marcel Ciolacu.
Totodată, o altă investigație BdB arată că Dragoș Frăsineanu este proprietarul unui apartament într-o zonă de lux a Capitalei. Locuința nu apare în declarațiile sale de avere.
Clădirea a fost ridicată de Sebastian Costin Moise, fost deputat și lider al Partidului Mișcarea Populară (PMP), alături de un alt dezvoltator imobiliar implicat în scandalul retrocedărilor de la Parcul Verdi, printr-o firmă care a înregistrat, conform ultimului bilanț depus, pierderi de peste 76.000 de lei.
Veniturile și depozitele bancare declarate de familia Frăsineanu la Agenția Națională de Integritate și analizate de reporterii Buletin de București ridică semne de întrebare cu privire la sursa banilor plătiți pentru acest apartament de lux.
