Anunțul cum că Moderna și Pfizer testează un nou vaccin gripal pe bază de ARN mesager a declanșat o serie de știri false inspirate din cele distribuite în pandemie. Mai multe persoane care au comentat pe Facebook la diverse publicații din România susțin că vaccinul gripal va modifica ADN-ul, va fi obligatoriu sau va fi testat pe românii „cobai”. Aceste narative au fost populare până acum, însă se refereau la vaccinul anti-Covid.
La început de iulie, mai multe publicații din România au anunțat că Moderna testează un nou vaccin gripal pe bază de ARN mesager, aceeași tehnologie folosită și pentru vaccinul împotriva Covid-19. Pe 28 septembrie, Pfizer a anunțat același lucru. Imediat după publicare, în secțiunea de comentarii de pe Facebook au început să se rostogolească dezinformări inspirate din teoriile conspiraționiste populare în pandemie.
Știrile false legate de vaccinul anti-Covid, transferate la vaccinul gripal
Cobai – acesta este unul dintre cele mai întâlnite cuvinte în comentariile împotriva vaccinului gripal. Mai exact, cele două companii farmaceutice ar folosi românii drept „cobai” pentru a își atinge interesele personale: „fac miliarde de euro din toată lumea și omenirea distrusă”.
Deși exista și înainte, odată cu apariția virusului Sars-CoV-2 neîncrederea în big pharma a început să fie un argument des folosit în articolele și videourile antivax. De exemplu, o știre falsă publicată anul trecut pe un blog, care a strâns peste 60 de mii de interacțiuni pe Facebook, are titlul „Dovada că Vaccinarea Covid urmarește ALT SCOP. Avem Vaccin Covid Românesc IGNORAT de autorități și fără finanțare. Autoritățile vor să vaccineze doar cu ANUMITE vaccinuri de la ANUMITE companii străine. De ce?”. Aceeași neîncredere se reflectă acum și asupra altor vaccinuri.
În comentariile articolelor de presă există mai multe opinii care afirmă că vaccinul gripal va deveni obligatoriu, dar și că tehnologia pe bază de ARN mesager are capacitatea de a modifica ADN-ul. Aceste știri false au fost puternic distribuite în timpul pandemiei, însă se refereau la vaccinul anti-Covid, nu la cel împotriva gripei.
Chiar și așa, oamenii au atribuit informațiile false pe care le credeau deja despre vaccinul anti-Covid și celui gripal: „Au facut rahatu praf cu covidu, si acum vor alt rahat. Poate va fi si ragatul ala obligatoriu dupa ce se va declara vreo pandemie de gripa”.
Incertitudinea, mediu prielnic pentru teoriile conspiraționiste
Un studiu citat în cercetarea sociologului Cătălin Stoica și antropologului Radu Umbreș afirmă că e posibil ca persoanele care cred într-o teorie a conspirației să creadă și în altele. „În condiții de incertitudine, CT-urile [n.r. teoriile conspirației] atrag mai des persoanele care caută explicații exacte și relevante, căutând modele în evenimente aleatorii sau care caută o explicație finală și simplistă pentru evenimente.”
Această incertitudine despre care vorbesc cei doi a fost omniprezentă în ultimii ani, odată cu apariția Covid-19. Pe fondul lipsei de informații precise, Adrian Streinu Cercel, pe atunci managerul Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș, a declarat la final de februarie 2020 că noul virus Covid-19 este „de 10 ori mai slab decât virusul gripal”.
Deși a trecut mai bine de un an jumate de atunci, timp în care s-a dovedit faptul că virusul Sars-CoV-2 este mult mai periculos decât se credea inițial, această narativă continuă să se propage, într-o formă sau alta, pe rețelele sociale. În comentariile articolelor care anunțau testarea vaccinului gripal de tip ARNm mai multe persoane sunt de părere că acesta ar fi, de fapt, un „vaccin antigripal 2 în 1 (un fel de anticovid mascat)”.
Tratamentele naturiste versus vaccin
O altă reacție la anunțul despre vaccinul gripal pe bază de ARNm a fost de a respinge cu totul nevoia de protecție împotriva gripei: „dar fără aceste vaccinuri se pare ca nu se mai poate!? Vreau sa fiu asa mai pe naturl nu vreau sa ma otrăvesc! Corpul meu are imunitate!”. Argumentul „naturist” este unul dintre cele mai frecvente împotriva vaccinurilor de orice tip.
Conform unui studiu publicat în BMC Public Health în aprilie, persoanele cu atitudine pozitivă față de tratamentele alternative naturiste sunt mai puțin dispuse să se vaccineze. Atitudinea reticentă față de vaccinuri se poate datora refuzului de a adera la medicina convențională din cauza încrederii scăzute în autorități.
Vaccinul gripal, protecție împotriva complicațiilor sau a decesului
Doctorul Sandra Alexiu, Președinte al Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov și membru în Grupul de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, susține că vaccinul gripal protejează de deces sau de complicații.
„Gripa nu e percepută la adevărata sa gravitate, fiind tratată de oameni drept o răceală mai puternică, ceea ce este incorect. Gripa are altă cauză, alte simptome, alte mecanisme decât răcelile banale de sezon si poate produce complicații foarte severe, care afectează aproape aceleași grupe de risc ca și COVID, cu o singură mare excepție: copiii foarte mici care pot face forme foarte grave și mor.”
Doctor Sandra Alexiu, pentru Centrul de Jurnalism Independent
Un studiu publicat în 2014 de Institutul Național de Sănătate din Statele Unite ale Americii estimează că, în Uniunea Europeană, vaccinarea gripală poate salva peste 37.000 de vieți și poate economisi 332 milioane euro în fiecare sezon gripal. O acoperire vaccinală antigripală bună înseamnă vaccinarea a 70% din populație. În România media vaccinării împotriva gripei este de aproximativ 8%.
De ce e important vaccinarea gripală în timpul pandemiei de Covid-19?
Infectarea dublă cu gripă și Covid-19 crește riscul de a dezvolta complicații majore; rata de mortalitate este dublă în cazul persoanelor cofinfectate, iar riscul de afectare cardiacă mai crescut și inflamațiile mai severe, conform unor studii preliminare publicate anul trecut în Jurnalul Medical de Virusologie.
Chiar și în cazul pacienților care au fost deja vindecați de coronavirus, gripa poate afecta organismul deja slăbit de posibilele sechele pulmonare.
Mai mult, o epidemie de gripă suprapusă cu pandemia de Covid-19 ar putea duce la blocarea serviciilor medicale, în contextul în care spitalele sunt deja suprasaturate. În România, în sezonul gripal 2018-2019, 1 din 3 adulți care au contractat gripa a avut nevoie de spitalizare, conform Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.
