„Camerele de detenție” pentru elevi vor fi puse în aplicare din septembrie, odată cu debutul anului școlar 2024/2025. Ministerul Educației a anunțat că a trimis spre publicare în Monitorul Oficial al României ordinele pentru aprobarea Statutului Elevului, respectiv a Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.
UPDATE 07.08.2024, 15:10. Poziţia Ministerului Educaţiei
Într-un răspuns pentru Buletin de Bucureşti, Ministerul Educaţiei transmite că nu e de acord cu sintagma cameră de detenţie.
Sintagma respectivă nu se regăsește în cuprinsul documentului și este o asociere cu un concept care, în proiectul propus și ulterior aprobat de Ministerul Educației, are alt scop. (…) Scopul măsurii nu are caracter punitiv
punct de vedere M.E. la solicitarea BdB
În plus, ministerul transmite şi poziţia Ligiei Deca: Posibilitatea ca un profesor să decidă ca un elev să desfășoare activități în alt spațiu din școală, dacă deranjează ora, este o opțiune, nu este o obligație.
În plus, este o măsură a cărei modalitate de aplicare va fi stabilită în regulamentul fiecărei școli, iar la elaborarea acestui regulament participă și reprezentanții părinților, ai elevilor și ai sindicatelor.
Am încredere că la nivel local se vor identifica cele mai bune soluții, pentru că avem nevoie să respectăm nevoile fiecărui elev din sala de clasă.
Ce sunt „camerele de detenție” pentru elevi
Conceptul de cameră de detenție nu apare oficial în noul Statut al Elevului, așa cum a fost aprobat de Ministerul Educației.
Totuși, prevederea prin care un elev este mutat în alt spațiu decât sala de clasă, dacă afectează desfășurarea orei, a fost prezentată de presă și percepută de opinia publică sub această noțiune simplificatoare.
Noul statul al elevilor prevede, oficial, că „în cazul elevilor care în timpul orelor manifestă comportamente care afectează desfășurarea acestora, cadrul didactic poate decide ca aceștia să-și desfășoare activitatea în școală, în timpul orei respective, într-un alt spațiu”.
Statul menționează că sunt obligatorii supravegherea elevului de către un alt cadru didactic sau didactic auxiliar și informarea părinților.
„Cadrul didactic poate lua această decizie doar pentru propria oră de curs. Pentru respectiva oră, elevului nu i se consemnează absență.”
noul Statul al Elevului
Ministerul Educației lasă libertate fiecărei școli de a include în regulamentul propriu modalitatea exactă de aplicare a acestei prevederi, „în funcție de resursele existente”, respectiv săli de clasă goale și personal pentru supraveghere.
CITEȘTE ȘI: Revoluție pe piața Airbnb din Capitală. Locuințele, închiriate doar cu acordul vecinilor
Cum ar putea funcționa „camerele de detenție” pentru elevi
„Camerele de detenție” pentru elevi reprezintă o noțiune aplicată mai degrabă în SUA și este cunoscută publicului român mai degrabă din filme.
Nu este o practică folosită în Europa, potrivit lui Horia Onița, fost președinte al Consiliului Național al Elevilor, în prezent președinte al Uniunii Europene a Studenților (ESU).
„Raportându-mă strict la experiența internațională, nu pot să spun că este o chestiune pe care o vezi des.
Într-adevăr, există în mentalul colectiv la noi imaginea acelor săli de detenție din Statele Unite, mai degrabă cunoscute pe ideea de divertisment, cultural, decât pe politică de educație.
Dar inclusiv în Statele Unite practica nu mai este în felul acesta, căci evident că detenția privează elevul de dreptul la învățătură.
Este o chestiune care mereu trebuie pusă într-un echilibru.
Un elev care din varii motive afectează procesul de învățământ, prin acțiunea respectivă lezează și dreptul celorlalți la învățătură, prin faptul că ora nu poate fi desfășurată corespunzător.
Totuși, nu cunosc ca aceasta să fie o practică recunoscută la nivel internațional”, a explicat Horia Onița, pentru Buletin de București.
Se oficializează o practică a profesorilor
Introducerea noului sistem de sancționare a elevului care deranjează ora de curs nu face decât să oficializeze o practică din școala românească, afirmă fostul președinte al Consiliului Național al Elevilor din perioada 2015-2016.
În aceste condiții, Horia Onița consideră că, prin reglementarea mai clară a situației, se face un progres.
„Exista practica în care profesorul putea să scoată elevul de la oră mai mult informal, dacă acesta nu reacționa la avertismentele sale.
Dacă în loc să îl scoată afară, îl scoate într-o sală unde trebuie să fie supravegheat și unde primește și anumite sarcini potrivite în raport cu materia de curs… sună mai bine.
Nu rămâne pe hol, ci există o anumită organizare a situației“, a precizat fostul lider al elevilor.
Aspectul cel mai important, în cazul acestui tip de sancțiune, este riscul de abuzul din partea profesorilor.
„În momentul în care sancționezi un elev trebuie să ai o conduită procesuală în care trebuie să știi să apreciezi.
Știu, acum am opinia asta poate și pentru că sunt absolvent de Drept, dar și când eram reprezentant al elevilor îmi dădeam seama că multe dintre aceste aprecieri sunt făcute după ureche la nivel de școli.
Adică, nu ai posibilitatea de a audia partea acuzată, care este elevul.
Îți trebuie un mijloc prin care determini intenția sau culpa, niște chestiuni care evident contează mai ales dacă vorbim de sancțiuni mai grave.
Trebuie să existe o viziune axată pe fapte mai degrabă, nu pe opinii personale, supărări”. a avertizat Horia Onița, fost președinte al Consiliului Național al Elevilor.
A contribuit Alexandru Stan.
