Vaccinarea a fost și va mai rămâne, poate mult timp, un subiect controversat. În continuare, mulți aleg să se încreadă în „teorii ale conspirației”, care nu fac decât să scadă și mai mult încrederea oamenilor în sistemul de sănătate.
Pentru o perspectivă ştiinţifică asupra acestui subiect care stârneşte tot mai multe controverse, Buletin de București a stat de vorbă cu Sandra Alexiu, medic de familie și președintele Asociației Medicilor de Familie din București și Ilfov. Vom afla cum funcționează, în fapt, un vaccin, şi vom demonta câteva dintre „teoriile” despre acestea, cu ocazia Săptămânii Mondiale a Imunizării.
***
Buletin de București: Cum vedeți trendul vaccinării în Capitală? A crescut numărul persoanelor care aleg să se vaccineze?
Sandra Alexiu: Nu se face o statistică neapărat pe București, dar date complete legate de rata vaccinării și de acoperirea vaccinală, pe fiecare vârstă, sunt puse la dispoziție de Centrul Național de Studii pentru Boli Transmisibile, care sunt parte a Institutului Național de Sănătate Publică. Ei fac acolo niște statistici pe care le fac de obicei după ce se termină anul, ca să vezi acoperirea pe anul precedent.
Dacă ne referim la evoluție, este o diferență enormă față de cum se vaccina în urmă cu 20, 25 de ani. În primul rând, că nu se punea problema să alegi. Atunci era vaccinarea considerată obligatorie. Nu exista moda refuzului la vaccinări. Nu exista mișcarea antivaccin. Se imuniza toată lumea, că așa era directiva, mai puțin cei cu contraindicații. Noi amânăm de obicei vaccinarea până când contraindicația respectivă, care de obicei era temporară, se stingea. De exemplu, când un copil este răcit, el nu este vaccinat până când nu trece episodul acut.
În situația de astăzi ne confruntăm cu o creștere a mișcării antivaccin care a debutat în România, practic odată cu introducerea vaccinului HPV. Atunci a apărut și a tot crescut și a fost amplificată de rețelele sociale, însă a rămas cumva ascunsă, până la pandemie.
Era promovată doar în zona de rețele sociale, mai exact pe Facebook. Atunci, pe vremea aceea, cam așa se mergea în România. Niciodată n-a fost la foarte mare modă în pandemie, însă lucrurile s-au accentuat foarte mult. Oamenii ăștia au ieșit la suprafață, au apărut în în emisiuni radiotelevizate, au fost în sesiuni care s-au organizat fizic în diverse locații.
A existat această promovare a această propunere a legii vaccinării, care însă a picat la Camera Deputaților, în timp ce la Senat a trecut foarte bine și nu a fost dusă mai departe din cauza impactului pe care au considerat parlamentarii că l-ar avea în zona politică. Pe fondul acestor mișcări extrem de vizibile, și părinții, stimulați de forumuri și de rețele sociale, au început să refuze vaccinarea și au început să refuze, nu neapărat având argumente.
Dacă discutăm de vaccinare a adultului, e cu totul altceva. România nu a avut un program de vaccinare a adultului până acum 2 ani. Până acum 2 ani existau doar câteva grupe de risc, care erau menționate în programul național de vaccinare, respectiv cele mai cunoscute erau grupa de vaccinare împotriva gripei și grupa formată de contacți, cu cazuri de rujeolă.
De-abia de acum putem să discutăm cu adevărat despre ce înseamnă vaccinarea pe tot parcursul vieții. E un efort foarte mare să explici unei populații, care n-a fost niciodată obișnuită cu așa ceva, că este nevoie să fie vaccinați și adulții și din cauza asta acoperirea vaccinare e foarte redusă, pentru că populația românească nu este educată în ceea ce privește vaccinarea la adult. Va mai trece multă vreme până când va intra și asta în conștiința publică.
Ați spus că există cazuri de refuz în ceea ce privește vaccinarea la copii. Care ar fi motivul pentru care părinții nu-i mai vaccinează?
Motive? Am depistat o mulțime de motive. Eu fac parte dintr-un grup de experți de vaccinare și noi am făcut niște studii în zona asta. Am depistat că rădăcina cauzelor care definesc refuzul vaccinării reprezintă necunoașterea riscului bolii.
Deci, în primul rând, se refuză vaccinarea pentru că oamenii nu sunt conștienți de ce ravagii poate să facă boala pentru care ne vaccinăm. Ei nu-şi dau seama cât e de gravă și nu conștientizează câte complicații pot să apară și în ce fel pot să acționeze. Pot să fie afectați de boala respectivă, care este zugrăvită ca o boală ușoară, care trece ca o boală copilăriei și care nu lasă cine știe ce sechele. Deci, doar imaginea asta se „vinde”. Se arată că sunt boli ale copilăriei care trec ușor și că vaccinul ar face mai mult rău.
În principal, ăsta este motivul pentru care vaccinarea se refuză. Sigur că sunt foarte mulți pacienți care nu îți oferă argumente, refuză pur și simplu, fără să zică de ce.
Mulți refuză pur și simplu pentru că au fost deja îndoctrinați prin tot felul de de curente care circulă în zonele de rețele sociale, dar cei care refuză și care argumentează de ce refuză o fac din motivele astea. Ei cred că sunt anumite boli care sunt mai degrabă produse de vaccin decât să te apere de ele. Sunt situații care au aflat ei că au existat reacții adverse și s-au au suferit din cauza vaccinării, efecte pe termen lung.
Se promovează minciuni că se moare de la vaccin. Se promovează că ele produc anumite boli dacă faci vaccinul. Mai circulă mituri cum că vaccinul ROR determină autism sau că vaccinul HPV determină infertilitate. Sunt lucruri care au fost și preluate și multiplicate inclusiv în discursul public de către o mulțime dintre politicieni care au folosit această vulnerabilitate de comunicare din partea Ministerului Sănătății și a Institutului de Sănătate Publică, pentru a se promova și a se duce în zona politică.
Cum funcționează procedura aceasta de protecție? Cum funcționează practic un vaccin? Este diferit modul de acțiune al substanței la copii față de adulți?
Sunt mai multe tipuri de vaccin. În general acesta vine să folosească anumite însușiri ale sistemului nostru imunitar. Sistemul nostru imunitar, care este încă o enigmă în foarte multe situații este deja descifrat în mare parte. El reacționează în momentul în care vine în contact cu un corp străin sau cu germeni și ne arată nouă cum funcționează reacția inflamatorie.
În momentul în care știm ce conține sângele, ce conține sistemul imunitar, care sunt celulele care ne apără, am putut să facem pașii ăștia spre a crea medicamente, substanțe și vaccinul care să ne protejeze. Am aflat că avem celule care produc anticorpi și care au rolul de a feri organismul de către microbul care vine și te atacă, pentru că anticorpii sunt specifici. Deci organismul creează anticorpi exact pentru microbul respectiv.
Organismul știe să recunoască un microb și știe să facă anticorpi care să apere de microbul X. Atunci vaccinul vine și mimează acest mecanism de apărare și învață organismul să creeze anticorpi, față de microbul cu care s-ar putea întâlni în viitor. Exact genul de imitație care să ne facă bine.
Deci, practic, printr-un vaccin, noi antrenăm imunitatea corpului ca să recunoască un viitor contact cu un microb care ar putea să-i facă rău. Și antrenamentul se face cu mai multe tipuri de vaccinuri. Apărarea nu este doar unidirecțională pe o singură cale.
Pe de-o parte, noi creăm cu un vaccin anticorpi în organism care să ne apere. Pe de altă parte, antrenăm celulele ca în viitor să creeze la rândul lor anticorpi prospeți în momentul în care intervine microbul respectiv.
De asta nu este suficient doar să dozăm anticorpii sau să vedem câți avem, pentru că noi dozăm ce avem în sânge în momentul respectiv. Pe de altă parte, în paralel, avem și celule antrenate ca la momentul oportun să se modifice ele și pe loc să producă anticorpi. Asta face un vaccin. Practic imită ceea ce face microbul, dar nu este virulent, nu produce boala.
El determină doar reacția organismului la boală, dar nu poate produce și boala în sine. În momentul în care se sintetizează un vaccin, fie că este dintr-un virus care este viu, dar atenuat, deci un virus care a rămas viu i s-a luat capacitatea de a produce boală, i s-a păstrat doar capacitatea de a determina anticorpi, sau există un vaccin în care sunt virusuri moarte.
Vaccinurile moderne, care sunt făcute prin recombinare genetică sau cele care au la bază tehnologia ARN mesager, afectează mult mai puțin organismul din ceea ce privește reacțiile adverse, pentru că au restrâns mult ceea ce copiem ca să să simulăm reacția inflamatorie din organism. Atunci când bagi un virus viu atenuat te aștepți să ai multe reacții din partea organismului, pentru că practic îl bombardezi cu un virus care deja este virulent. Când creezi o copie după el, numai această copie nu mai produce atât de multe reacții adverse.
Toate aceste zvonuri care au apărut legat de reacții adverse pe care le creează vaccinurile vin din profunda necunoaștere a mecanismelor imunologice.
Există la noi în țară, educația provaccinare? Cum funcționează? Dă roade?
Se studiază la școală încă de la cele mai mici vârste câteva elemente de biologie, dar nu țintite neapărat pe partea de vaccinare. Educația medicală nu este o chestiune care să fie neapărat obligatorie.
Sunt discipline care sunt opționale. Nu prea are cine să le predea pentru că nu există cadre specializate, în acest sens. Și așa, personalul medical este în în foarte mare scădere, după cum se știe. Noi ne confruntăm cu o criză mare de personal medical și nici manualele nu sunt neapărat ajustate pentru a merge cu zona asta de educație medicală.
Încă de la cele mai mici vârste se fac niște campanii, dar campaniile știți că nu sunt constante și nu fac parte dintr-o chestiune firească și permanentă. Sunt campanii punctuale, câteodată câte un ochi de campanie în care sunt explicate lucruri, dar nu este o educație permanentă și sunt multe, multe lipsuri în zona asta.
Am văzut că se accentuează foarte mult pe zona de spălat pe mâini, pe igienă și pe igiena dentară, care sunt extrem de importante și ele, dar nu prea.
Esența educației medicale, toate lucrurile pe care ar trebui să le știe la nivel de bază ar putea să ajute să înțelegem mai departe, inclusiv de ce sunt recomandate anumite tratamente sau de ce este utilă aderența terapeutică. Adică atunci când ai nevoie de tratamente pe termen lung, ce-i aia boală cronică, ce-i boala acută și oamenii ar înțelege mai ușor de ce făcând pașii ăștia le-ar fi mai bine pentru sănătatea lor. Nu există educație pentru prevenție, nu suntem educați în a face controale preventive și asta se vede tot din cauza unor lipse care vin inclusiv din primii ani de școală.
Credeți că ar trebui accentuată măsura aceasta educativă în școli? Poate prin niște manuale adecvate care să-i sprijine pe elevi în parcursul educațional?
Da, e exact ce vă spuneam. Deci e nevoie de educație medicală de la primul moment în care un copil intră în colectivitate, făcută în în termeni adecvați. Atenție! Una e să faci educația unui copil, alta este să educi adulți. Sunt alte tehnici și alte modalități de educație.
Educația unui copil se face prin joc și este dovedit faptul că niște copii care primesc informații într-o formă care le este dragă ajută mult la modificarea unor obiceiuri în familie. Atunci când copiii vin și spun „Mami, da, am învățat că trebuie să spălăm fructele” sunt insistenți. Copiii când învață un lucru și li se demonstrează că este corect, sunt insistenți și și se supără și sunt ambițioși, își duc țelul până la capăt!
Cu toate acestea, lucrul ăsta ar trebui făcut la nivel de masă.
Ați spus mai devreme că această cultură antivaccinare a fost amplificată de prezența pe social media unor mișcări. De ce credeți că au prins teoriile conspirației mai ales după pandemie?
Nu neapărat că sunt teorii ale conspirației. Au prins într-adevăr. Face parte din arsenalul mișcării antivaccin, dar au prins nu neapărat după pandemie. Au prins încă din 2004-2005, când a fost introdus vaccinul anti-HPV.
Au prins pe un fond de educație medicală precară și de o lipsă a reacției oficiale în momentul în care au început să apară acești muguri ai acestei mișcări. Au prins pentru că au apărut public și intelectuali care au susținut aceste teorii. Sunt oameni la care nu te aștepți să susțină o teorie a conspirație sau lucruri false.
Sunt medici care au intrat în această mișcare și sunt oameni care susțin medicina holistică, naturală, fără a folosi tot ce este impactul tehnologic și lucrurile noi. Susțin întoarcerea la natură și astea sunt chestiuni care prind foarte bine într-o zonă în care educația medicală lipsește, în momentul în care nu ai încredere într-un sistem de sănătate care nu-ți oferă ceea ce dorești. În momentul în care nu ai încredere în politicieni, totdeauna cauți repede alternativa.
Sunt foarte mulți români care consideră că plătesc prea mult la sănătate, că sunt obișnuiți cu ideea de șpagă, că nu au încredere în medici și atunci caută alte căi.
Alte căi înseamnă să recurgi la tot felul de metode alternative, care nu au niciun fel de suport științific și care dimpotrivă, vor face mai mult rău.
Ați fi de acord cu anumite măsuri împotriva celor care nu își vaccinează copii?
Există țări, inclusiv în Europa, în care vaccinarea este obligatorie. Sigur că obligativitatea nu este spusă doar din vorbe, ea este susținută de niște măsuri politice sau de niște măsuri restrictive. De exemplu, sunt țări în care nu se oferă alocația copiilor dacă nu au schema de vaccinare completă sau este restricționat accesul în învățământul superior.
Acum, din experiența noastră, a celor care am studiat fenomenul, am observat că acolo unde educația medicală este bună și explicația este utilă. Se face în mod constant, o educație în zona vaccinării, nu este nevoie să ai neapărat măsuri punitive, deși ele există în legislație.
Sigur că există și acum trendul ăsta de de a refuza vaccinarea și în țări care tradițional erau provaccinare înainte, dar comunicarea continuă să fie adaptată atâta vreme vaccinarea nu este explicată ca fiind o chestiune extrem de importantă de sănătate publică, care îi afectează și pe cei din jur.
Deci, refuzul de a vaccina copilul tău nu-l afectează doar pe copilul tău, deși ăsta pare a fi principalul efect. Efectul direct, îi afectează și pe cei din jur. Un exemplu ar fi faptul că există anumite persoane care au contraindicații reale la vaccinare, da, deci nu le putem vaccina, cu anumite vaccinuri, pentru că sunt contraindicate. Organismul lor nu suportă așa ceva. De exemplu, persoanele care sunt cu HIV sau persoanele care sunt cu cancere, în tratament cu chimioterapie, care tratamente au rolul de a scădea mult sistemul imunitar.
Ce ne puteți spune despre vaccinarea HPV? Funcționează? Este eficientă?
Vaccinarea HPV a trecut printr-un un istoric foarte sinuos, în România. În alte țări, unde a a intrat imediat în schema de vaccinare și care astăzi, se discută deja de eradicarea acestor boli, produse de HPV.
Foarte greu a prins, pentru că în primele campanii a fost un refuz aproape total. Sunt foarte puține persoane care s-au vaccinat atunci și care acum sunt majore. Unele sunt afectate de virus și au deja cancere descoperite de-abia acum.
Vaccinarea are un trend ascendent, însă merge foarte ușor. Sunt puțini care se vaccinează, însă deja trendul este crescător, au început să se discute lucrul ăsta. Mai bine se află unii de la alții, se îndrumă unii pe alții.
Sunt familii întregi care se vaccinează pentru că acum statul suportă și costul 50% la femeile până în 45 de ani care vor să se vaccineze și uneori vin mamă și fiică să se vaccineze, sau discută în clasă.
Copiii la școală, la liceu vorbesc unii cu alții că s-au vaccinat și atunci se îndrumă unii, pe alții. Există un trend crescător în zona asta, însă suntem departe de a fi ajuns la acoperirea vaccinală care să ne protejeze. Rămânem în continuare pe locul întâi la cancerul de col uterin, la femeile de vârstă adultă și active sexual.
CITEȘTE ȘI: Canicross Fun Run – o poveste de prietenie om–câine, pe 10 mai
Cât de importante sunt vaccinurile din primele luni de viață? Cum îi ajută pe nou-născuți?
Imunitatea este diferită la diverse vârste și pe asta se și bazează principiul de alcătuire a schemei de vaccinare, pentru că reactivitatea este diferită, fără un sistem imunitar care să protejeze, cu excepția câtorva vaccinări, cu excepția câtorva anticorpi pe care îi moștenește de la mamă, dacă mama s-a vaccinat în timpul sarcinii. Dacă mama nu a făcut vaccinuri în timpul sarcinii, copilul se naște complet gol, neprotejat.
Sunt pneumonii și alte șiruri de microbi care în general ar produce, în lipsa vaccinării, boli mortale la copil care nu pot fi tratate astfel. Oricum, pe măsură ce copilul este mai mare, schemele conțin doze mai puține, deci trebuie să facem mai multe când sunt mai mici, după care ele se răresc, pentru că, la vaccinare, avem un principiu foarte important care împarte vaccinarea în primele doze care se dau în copilăria mică, după care urmează rapeluri.
Rapelurile să fac periodic și au rolul de a reaminti sistemului imunitar să mențină vigilența cu privire la crearea de anticorpi.
De ce locuiți în București? De ce ați ales zona în care stați?
Mi am dorit să nu ajung în Capitală. Mi-am dorit să nu îngrijesc copii și totuși viața nu te duce acolo unde îți dorești. Așa am fost repartizată în medicină și n-am avut de ales în momentul acela. Nu am avut altă soluție, însă acum, la 30 de ani distanță de la momentul acela, nu-mi pare deloc rău că locuiesc în București.
Locuiesc în Drumul Taberei și trebuie să recunosc că este un cartier verde, cu aer mai bun decât alte zone. Îmi place foarte mult cum a evoluat Sectorul 6, cu ultimul primar pe care îl avem. Realmente, se vede. E o modificare către natură, așa cum nu m-am așteptat până acum niște ani.
Cum alegeți să vă deplasați prin agitația orașului?
STB și Taxi. Nu am carnet, așa că sunt genul de om care circulă cu toate mijloacele de transport. Am și un copil care e pasionat de mijloacele de transport în comun și este într-un grup de pasionați din domeniu. Datorită lui, cred că suntem și noi puși în temă, cu tot ce înseamnă transportul în București. Ne descurcăm bine în sensul ăsta, știm să ne orientăm și cu aplicațiile de transport.
Aveți un loc preferat din Capitală?
Cu siguranță Parcul Moghioroș! Mai ales când are loc și expoziția de flori, este foarte frumos.
CITEȘTE ȘI: Neversea Kapital 2025 | Festivalul organizat de Untold pe Arena Națională va avea loc între 4 și 6 iulie
