Capitala României este, de departe, cel mai mare oraș al țării. Însă, dacă ne uităm mai atent, este incorect să spunem oraș. În realitate este o coaliție formată din șase municipii zdravene. Fiecare cu propriul primar, dar, mai important, cu propriile povești și probleme.
În ultimii aproape cinci ani am căutat neregulile din București, am încercat să le înțeleg dedesubturile și am scris despre toate acestea.
M-am născut în 2001, într-un sat din județul Alba (în provincie, cum s-ar spune) și am învățat Bucureștiul scriind despre el. Astăzi, mă plimb zilnic cu reflectorul în mână printre lucrurile care nu merg bine în Capitală.
Să pui lupa pe problemele unui oraș mastodont cum este Bucureștiul se simte ca atunci când cauți acul într-un car plin cu ace, nu cu fân. De multe ori, trebuie doar să ieși din casă și să privești în jur. Subiectele demne de investigat sunt la doar câțiva pași distanță. Poate chiar în scara blocului unde locuim fiecare dintre noi.
De-a lungul anilor, am publicat investigații despre primari corupți, șefi de instituții fantomă care deturnează banii publici pentru a-și construi hoteluri și case, despre afaceriști lacomi sau patroni de SRL-uri paravan care iau contracte publice pe bandă rulantă.
Cel mai neputincios m-am simțit când am scris despre nedreptățile sociale din București și împrejurimi. Despre cum șefii puternici care reprezintă Statul Român, în loc să aibă grijă de cei mai vulnerabili dintre noi, îi disprețuiesc și îi ignoră.
Documentările durează de puține ori câteva ore și de cele mai multe ori săptămâni sau chiar luni întregi. Fiecare investigație care prinde tiparul virtual este, de fapt, o poveste. Despre personajele cărora noi, locuitorii Bucureștiului şi zonei metropolitane, le dăm puterea.
Și despre cum profită de lipsa noastră de atenție, interes și cunoștințe în ale administrației.
S-a transformat corupția din Capitală în mai puțin de cinci ani?
Bucureștiul a evoluat mult în ultimii ani, însă corupția din Capitală a rămas o parte viscerală din cultura locului și s-a transformat în rând cu orașul.
Primele articole le-am publicat când Capitala era îmbrăcată în roșu. Pe atunci, ședințele Consiliilor Locale ale sectoarelor erau doar niște serbări, presărate cu limbaj suburban, în care banii publici se cheltuiau în folosul primarilor și al oamenilor controlați de ei.
Sistemul Electronic de Achiziții Publice, acea platformă prin intermediul căreia fiecare instituție din România este obligată să-și facă „cumpărăturile”, era îmbibat cu contracte date prin încredințare directă firmelor de partid.
Atunci când sumele erau prea mari pentru ca acele contracte să fie acordate fără licitație, șefii de instituție – numiți politic – spărgeau lucrarea în 10-15 părți doar ca banii să ajungă în conturile SRL-urilor pe care tot ei le alegeau.
De multe ori, proiecte importante precum cumpărarea tabletelor pentru elevi în pandemie ajungeau la firme fantomă fără experiență, fără angajați, dar cu conexiuni la directori de instituții, primari, miniștri sau parlamentari.
Funcționarii și politicienii furau banii publici cu sacoșa, la fel cum s-ar fi întâmplat și în cazul Centrului de Protecție a Plantelor din București, o instituție necunoscută de majoritatea bucureștenilor, despre care procurorii spun că a fost devalizată de însuși șeful ei. Acesta ieșea lunar cu sacoșa de bani din biroul său, bani care au pus bazele unui hotel, unei vile și multor călătorii de lux în țări exotice.
Nedreptățile nu au dispărut cu timpul, doar au devenit mai greu de găsit și de arătat. Politicienii și-au creat mecanisme sofisticate prin care sifonează silențios bani din vistieria Statului Român.
Cu ajutorul echipelor de contabili și juriști pe care-i au la dispoziție, și-au creionat legi și regulamente care-i ajută să facă furtul și abuzul de putere „legal”.
Odată cu aceste transformări, munca noastră a devenit mai grea. Dar a rămas un lucru care ne-a determinat să devenim mai buni, mai atenți la detalii, mai dispuși să petrecem ore în șir pentru a înțelege concepte, baze de date sau circuitul banilor în du-te-vino-ul stat-privat: datoria față de bucureșteni, indiferent de generație.
CITEȘTE ȘI: Street Delivery revine pe strada Verona în weekend. Programul evenimentului
