Buletin de București deschide o fereastră spre trecutul tumultuos al Capitalei, de acum 80 de ani. Între 1944 şi 1945 tâlhăriile în plină stradă, jafurile armate și crimele odioase erau la ordinea zilei. Tabloul este zugrăvit de istoricul Alexandru Armă în volumul „Bucureștiul gangsterilor 1945” publicat la editura Vremea, în colecția „Planeta București”.
Bunicul autorului, veteran de război abia lăsat la vatră, a fost una dintre victimele infracționalității scăpate de sub control din cauza implicării armatei sovietice în administrația Capitalei. A fost ucis la marginea Capitalei, în comuna Jilava.
Crăciunul anului 1944 a găsit Bucureștiul într-o stare de asediu nedeclarat, la limita foametei. Sub ocupația sovietică, în Capitala mutilată de bombardamente și secătuită de rechiziții, ordinea publică a capitulat în fața bandelor înarmate.
Cel mai de temut nume era Argintaru, liderul unei grupări care a ajuns să sfideze autoritățile cu o tanchetă cu care a jefuit un magazin de bijuterii din centrul orașului.
Haosul administrativ instalat în București spre sfârșitul războiului a creat ecosistemul perfect pentru o infracționalitate de o violență extremă. Zăpada căzută în ajunul sărbătorilor din 1944 a acoperit doar parțial ruinele caselor lovite de bombardamente, dar nu a putut ascunde mizeria.
Gazeta „Ultima oră” descria o atmosferă sumbră, lipsită de veselia de altădată, unde lipsa lemnelor de foc și a alimentelor transformase fețele oamenilor. În acest peisaj dezolant, singurii care prosperau erau speculanții și tâlharii, se arată în volumul „Bucureștiul gangsterilor 1945”, semnat de istoricul Alexandru Armă și publicat la editura Vremea.
Bucureștiul gangsterilor. Metode de teroare importate din SS
Argintaru nu era un simplu hoț de buzunare ridicat din mahalalele Bucureștiului. Profilul său infracțional a fost dat de un individ cu pregătire militară și un istoric sângeros. Polițistul și scriitorul Traian Tandin îl descria drept „un bandit de temut”, o legendă a lumii interlope și activase în cadrul brigăzii penale naziste „Dirlewanger”.
Această unitate SS, condusă de Oskar Dirlewanger, şi alcătuită personal de Heinrich Himmler, era formată din condamnați la moarte sau închisoare pe viață și era responsabilă pentru unele dintre cele mai atroce crime de război din timpul celei de-a doua conflagrații mondiale.
Argintaru și-a însușit metodele brutale ale naziștilor și le-a aplicat pe străzile Bucureștiului. Nu acționa haotic, ci cu o disciplină de fier, folosindu-se de uniformele armatei române pentru a paraliza reacția victimelor.
Jaf cu tancheta pe Calea Victoriei
Tupeul bandei a atins apogeul în decembrie 1944. Îmbrăcați în uniforme militare și profitând de confuzia generală din oraș, indivizii au utilizat o tanchetă pentru a sparge un magazin de bijuterii din Centru.
În „palmaresul” său a intrat şi comerciantul Mișu Fischman, casier al Comunității Evreiești, care a devenit ținta predilectă a grupării. Ziarul „Timpul” relata pe larg despre „odioasa crimă” comisă la intersecția străzilor Poterași cu Rădăuți.
„Maiorul” Argintaru, însoțit de falși căpitani, a descins la locuința lui Fischman sub pretextul unui control al fișelor de imobil. Indivizii prezentau documente falsificate, aparent emise de Marele Stat Major, care îi împuterniceau să verifice locatarii.
Odată intrați în imobilul din strada Rădăuți nr. 11, i-au cerut banii care ar fi fost destinați ajutorării oamenilor nevoiași înainte de Crăciun.
Refuzul comerciantului l-a costat viaţa. Unul dintre bandiți a tras fără ezitare, iar glonțul a perforat ficatul victimei și i-a provocat moartea imediată, notau jurnaliştii vremii citaţi în volumul „Bucureștiul gangsterilor 1945”.
Ospățul gangsterilor în timp ce orașul flămânzea
Finalul lunii decembrie a adus și sfârșitul libertății pentru nucleul dur al bandei. Pe baza unor informații furnizate de un avocat, și el o victimă a „ofițerilor”, comisarul Torsal a organizat un flagrant. Polițiștii au localizat grupul la pensiunea Elenei Cazacenco, zisă Barmana, pe Calea Buzești nr. 40.
Raidul s-a lăsat cu focuri de armă. Argintaru a încercat să riposteze, dar pistolul s-ar fi blocat, „incident tehnic” care i-a salvat viața polițistului.
La perchezițiile domiciliare efectuate ulterior de comisarii și detectivii de la Poliţia Judiciară la locuința familiei Birman, domiciliul hoţilor, anchetatorii au găsit un tablou „grotesc” raportat la sărăcia lucie din oraș: un brad grandios de Crăciun, înconjurat de sticle de vin, bucăți întregi de salam, cașcaval şi „alte bunătăţi”, toate furate.
Printre cei arestați s-au numărat polonezul Tarlo Szaja, dezertor și criminal căutat internațional, și Gheorghe Voiculescu, zis „Ţicnitu”.
Argintaru, deși încarcerat la finele lui 1944, a continuat să ridice probleme autorităților și în anul următor, după o evadare spectaculoasă. Avea să fie lichidat abia în decembrie 1945 de celebra Brigadă „Fulger” a comisarului Eugen Alimănescu.
CITEŞTE ŞI „Hărți sonore” pentru nevăzători. DGASPC Sector 4 montează 100 de trasee audio în București
