Forța de muncă a Bucureștiului din 2050 va proveni din județele vecine (Călărași, Giurgiu, Argeș, Prahova) și va lucra la distanță, din fața unor monitoare, pentru companii bucureștene. Această situație vine la pachet cu o problemă pe care autoritățile din București trebuie să o gestioneze, pentru că aceste persoane nu vor mai plăti taxe și impozite în Capitală. O altă problemă care crește de la an la an este legată de cum sunt gestionate comunitățile tot mai mari de persoane venite din Est pentru a lucra în București. Momentan, Capitala are una dintre cele mai mici rate de șomaj de la nivel național, cu doar 16 mii de persoane fără loc de muncă, iar Produsul Intern Brut (PIB) al Bucureștiului a crescut cu 4,5 ori în ultimii 20 de ani.

Mi se pare că sunt câteva fenomene la care trebuie să ne uităm. Aș vedea așa: o forță de muncă care va locui tot mai mult în proximitatea Bucureștiului, însă va lucra aici într-un format hibrid. Întrebarea pentru București va fi cum îi ținem pe acești oameni conectați la oraș, ei nefiind locuitori, ci venind din când în când. Cel mai simplu mod ar fi o infrastructură. Acum vorbesc de oameni de dincolo de Ilfov. Giurgiu, Argeș, tot mai mulți vor merge să lucreze acolo, dar pentru companii care vor fi în București. Ei nu vor mai plăti taxe în București.

A declarat Adelina Dabu, Public Policy & International Affairs Senior Adviser la Confederația Patronală Concordia, în cadrul dezbaterii „Marele București”

București, o capitală din ce în ce mai „pestriță”

În plus, una dintre problemele pe care Capitala le va avea de gestionat în următorii 30 de ani este integrarea persoanelor venite din Est pentru a munci în București. Adelina Dabu susține că, în acest moment, cea mai mare comunitate de muncitori străini este cea de chinezi, despre care spune că sunt enclavizați.

O altă temă pe care o văd este creșterea diversității pentru că inevitabil vor veni din ce în ce mai mulți lucrători din Est.(…) Depinde de noi, cum vom dovedi cât de primitori suntem, așa cum ne place să credem că suntem. Singura experiență pe care Bucureștiul o are este cea cu comunitatea de chinezi. (…) Ei trăiesc într-o comunitate destul de enclavizată și vom avea aceste provocări. 

A adăugat Adelina Dabu

Sectorul 2 este cel mai „pestriț” dintre toate sectoarele capitalei susține și Radu Mihaiu. Edilul susține că primăria pe care o conduce își propune să discute constant cu toate comunitățile de muncitori străini din sector, ultima astfel de discuție a avut loc cu trei luni în urmă. 

Sectorul 2 este unul dintre cele mai diverse sectoare. Avem mai multe comunități acolo. Este o comunitate mare de chinezi, este o comunitate mare de turci, este o comunitate de armeni. (…) Am vorbit cu lideri de-ai lor. Am stat de vorbă cu asociații de ale chinezilor. La noi s-au organizat fix înainte să se închidă posibilitatea de a organiza festivaluri așa că la „Asia Fest” am stat de vorbă cu comunitățile asiatice, am stat de vorbă și cu comunitatea turcă. Stăm de vorbă cu ei. Am avut întâlniri și din partea ambasadorilor.  

A declarat Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2, în cadrul dezbaterii „Marele București”

Companiile bucureștene se îngrijorează din cauza deficitului de forță de muncă pe care Capitala l-ar putea avea în 2050, motiv pentru care e nevoie să coopereze și să încerce să vorbească cu o voce comună pentru a menține forța de munca în București, mai susține Adelina Dabu. 

Cred că se conturează câteva tendințe. Tema deficitului de forță de muncă este un subiect care aduce companiile împreună pentru că deja le afectează pe toate într-o măsură suficient de mare încât să nu mai găsească soluții singure și e nevoie să vină împreună și să încerce să vorbească cu o voce comună. 

Susține Adelina Dabu

Situația de acum – București-Ilfov 2021

Capitala are una dintre cele mai mici rate de șomaj de la nivel național. În septembrie 2021, doar 1,2% dintre bucureșteni nu au avut un loc de muncă. În cifre înseamnă undeva la 16 mii de locuitori, conform Institutului Național de Statistică. La nivelul Capitalei, în septembrie salariul mediu pe care un bucureștenii l-au primit „în mână” (net) este de 4554 lei/persoană, conform datelor INS. 

În ceea ce privește rata șomajului, Ilfovul stă chiar mai bine decât Bucureștiul cu doar 0,5% dintre locuitori șomeri în septembrie. Însă ilfovenii au un salariu mediu net cu aproape 1000 de lei mai mic decât locuitorii Capitalei, 2560 lei la nivelul lunii septembrie conform datelor INS.

În urmă cu două luni, unul dintre experții Băncii Mondiale declara, tot în cadrul dezbaterii „Marele București” că Produsul Intern Brut (PIB) al Bucureștiului a crescut cu 4,5 ori în ultimii 20 de ani.

București este capitala cu cea mai rapidă creștere din Europa în momentul de față. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de 4,5 ori în 20 de ani. PIB-ul generat de București este mai mare decât PIB-ul Serbiei sau Croației sau Bulgariei. Deci, este un mamut economic. Bucureștiul are mult probleme, dar când faci o strategie pentru un oraș nu ai cum să nu te uiți la tot spectrul.

A DECLARAT MARCEL HEROIU, EXPERT BANCA MONDIALĂ, ÎN CADRUL PRIMEI DEZBATERI „MARELE BUCUREȘTI”

CITEȘTE ȘI:

Dezbaterea despre „București 2050” a avut loc la The Ark. Poate fi urmărită integral pe pagina de Facebook Buletin de București:

Aceasta a fost ultima discuție din seria „Marele București”, o serie de șase dezbateri despre subiecte vulnerabile și de interes pentru București. Dezbatera a fost moderată de Elena Calistru (președinte, Funky Citizens) și Cătălin Doscaș (reporter, Buletin de București).


Marele București este un proiect elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, care oferă asistență tehnică Primăriei Municipiului București pentru elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (Strategia #Bucuresti2050). Detalii pe estibucuresti.org // www.fb.com/estibucuresti.org

Citește mai multe detalii aici:

Marele București

FOTO: Cosmin Pojoranu

(Visited 786 times, 1 visits today)