Fundația comunitară București dezvoltă două programe din cadrul Platformei de mediu pentru București. Primul este un proiect al Asociației Parcul Natural Văcărești, care își propune ca, împreună cu cetățenii și autoritățile locale, să „descopere”, „cunoască” și „conserve” insulele de biodiversitate din București. Al doilea proiect se numește „În zona ta”. Este un apel la implicare civică şi susține inițiativele de mediu venite din partea comunităților afectate.
Pentru proiectul de salvare a celor cinci arii naturale, un total de aproximativ 1.400 de hectare, sunt acordați 1,25 milioane de euro. Este un proiect multianual, gândit să dureze cinci ani. Cel de al doilea proiect, „În zona ta”, va primi 750.000 de euro, pentru a încuraja și aplica proiectele venite din partea locuitorilor. Cele două milioane de euro vin din partea ING Bank România.
Natura urbană
Cele cinci arii care fac obiectul acestui proiect sunt „Lunca” Dâmboviței la intrarea în Lacul Morii, Pajiștea Petricani, lacurile Dobroiești și Valea Saulei (parte a „salbei” de lacuri de pe Râul Colentina), precum și Pădurea Băneasa.
„Vrem să «exportăm» modelul de la Parcul Văcărești și în alte zone ale orașului și să le salvăm”, spune Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural Văcărești, pentru Buletin de București. În cazul Parcului Văcărești a fost dusă o „luptă” de 10 ani, „cinci, până să se concretizeze ideea, și încă cinci pentru a avea o administrație și să fie autoritățile implicate în administrația lui”.
Ariile vizate de proiect au fost conturate de cei implicați încă din 2022. În documentarul Paradox București, realizat de Buletin de București în 2022, Florin Stoican, fondator al Parcului Național Văcărești și actual președinte al Rețelei pentru Natură Urbană, vorbea despre potențialitatea unei „centuri verzi,” mai multe arii de natură, de care bucureștenii s-ar putea bucura până în 2050, dacă fac pași în acest sens de acum. Cât despre pădurea Băneasa, acesta încuraja protejarea celor 1.300 de hectare, dintre care numai 300 se mai aflau în proprietatea statului, la acea vreme:
„Cei care au pus mâna pe terenurile astea forestiere se uită la ele din perspectiva de a scăpa de pădure, pentru a putea face alte investiții… ” a spus acesta, adăugând faptul că întreaga pădure ar trebui văzută ca având un „scop social, nu economic,” în care principalul obiectiv e conservarea biodiversității, iar apoi educația, cercetarea, recreerea.
Ce presupune „conservarea”
Întrebat despre ce presupune „conservarea” acestor arii, Dan Bărbulescu a spus simplu că încă nu știu nici ei exact: întâi vor să valorifice contribuția și părerea locuitorilor cât și a autorităților locale:
„Este un proiect prin care inovăm. Facem cam ce am făcut la Parcul Văcărești, acolo unde nimeni nu știa ce se va întâmpla. Întotdeauna astfel de proiecte care au impact asupra orașului, asupra cartierelor, trebuie făcute împreună cu comunitatea, cu autoritățile și cu alți parteneri sau factori interesați: organizațiile guvernamentale, instituțiile de învățământ. Este un proces de creație, de construcție în parteneriat.
Poate a «conserva» e mult spus, pentru că pe mulți oameni «conserva» îi duce cu gândul la o conservă căreia îi pui capac și nu mai umbli până la iarnă… Noi nu vrem să le punem capac, ci să le deschidem pentru oameni, să le promovăm, să promovăm ideea de natură și biodiversitate urbană, pentru că oamenii nu știu ce înseamnă asta, de multe ori, le e frică, se sperie”
Care este scopul proiectului și activitățile sale
Reprezentanții Asociației Parcul Natural Văcărești „își vor ridica mânecile până la cot, vor respira adânc” și, cu pași mici, vor începe să facă tot ce le stă în putință să cunoască și să protejeze natura, și să încerce să schimbe abordarea pasivă a societății cu privire la natură. De-a lungul celor cinci ani, reprezentanții asociației vor organiza o gamă largă de activități, de cercetare și organizare, care vor implica cetățenii și autoritățile:
„Când vorbim despre natură în oraș, noi nu excludem oameni din treaba aceasta. În cadrul acestui proiect vrem să cunoaștem mai bine natura din București. Vrem să o povestim mai bine oamenilor, mai ales copiilor, elevilor, profesorilor. O să vrem să o cunoaștem și din punct de vedere științific, adică să o monitorizăm, să adunăm date necesare pentru dezvoltarea de proiecte de reconstrucție ecologică, de conservare, de management … Activități concrete presupun monitorizare, întâlniri cu comunitatea, parteneriate cu autoritățile publice, activități de citizen science, adică implicarea oamenilor în adunarea de date, activități științifice”
Asociația a organizat deja multe activități prin care pun în valoare natura, precum trasee educative prin , și Petricani, acțiuni de curățare a pădurii și pajiștii de la Petricani:
„În zona ta” – 42 de comunități
Fundația Comunitară București invită oamenii din 42 de comunități „bine delimitate” să-și transforme „nemulțumirile în idei, ideile în proiecte și proiectele în acțiuni”. Este vorba de 42 de micro-comunități bucureștene.
Împreună cu Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe), fundația a realizat o cercetare prin care au identificat problemele de mediu din cele 42 de comunități vizate de proiect. Locuitorii dornici de a se implica vor avea posibilitatea să-și înscrie ideile într-un incubator de proiecte, care vor fi șlefuite în proiecte de mediu viabile, cu ajutorul unor specialiști în domeniu.
O parte dintre proiecte, în urma unei selecții, vor primi finanțare și alte resurse pentru implementare.
VEZI ŞI:
