Pe Calea Victoriei, la câțiva pași de cafenelele de specialitate și terasele pline de tineri, o clădire cu opt etaje sintetizează perfect unul dintre paradoxurile bucureștene. Este unul dintre imobilele folosite recent de Primăria Capitalei prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) drept exemplu de blocaj major – sunt bani, dar nu există voință. Mai exact, o clădire încadrată în Clasa I de Risc Seismic, unde șantierul nu poate începe, deși licitațiile sunt finalizate, proiectul este aprobat, finanțarea nerambursabilă de aproape 90% este asigurată.
Mai multe familii refuză să își părăsească temporar locuințele, blocând evacuarea necesară desfășurării lucrărilor.
Reporterii Buletin de București au mers la fața locului pentru a vedea cum este privită situația de către locatari și trecători. Unii spun că își doresc începerea lucrărilor cât mai repede și că amânarea îi îngrijorează, în timp ce alții vorbesc despre teama că bucăți din balcoane s-ar putea desprinde și că un cutremur puternic ar putea avea consecințe grave.
Oamenii care trec zilnic pe lângă bloc spun că le este teamă de balcoanele aflate deasupra trotuarului. În același imobil se află și una dintre locuințele administrate de PMB prezentate în investigația Buletin de București „Locuințele Puterii”, Viorel Hrebenciuc.
Ce spun locatarii
„Așteptăm de vreo un an să înceapă. Cei de la primărie ne asigură cazare sau chirie gratuită pe perioada consolidării, dar ce să facem dacă sunt unii cărora nu le pasă? Cred că unii au la parter afaceri și nu vor să închidă”, a spus unul dintre locatari.
Imobilul de pe Calea Victoriei pare, la prima vedere, unul dintre sutele de blocuri ridicate în centrul Capitalei în urmă cu câteva decenii. La parter funcționează restaurante, magazine și spații comerciale, iar deasupra se înșiră opt niveluri de apartamente, cu balcoane lungi, dispuse pe aproape întreaga lățime a clădirii.
Fațada păstrează urmele trecerii timpului. Balcoanele au fost închise diferit de la un apartament la altul, aparatele de aer condiționat sunt montate aproape pe fiecare nivel, iar finisajele realizate de-a lungul anilor dau impresia unui imobil modificat treptat, în funcție de dorințele fiecărui proprietar.
La nivelul străzii, nimic nu indică faptul că blocul este unul dintre cele două proiecte de consolidare despre care Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) spune că nu poate începe lucrările din cauza proprietarilor care refuză să se relocheze temporar.
Același bloc are însă și o altă particularitate. În acest imobil se află una dintre locuințele administrate de Administrația Fondului Imobiliar (AFI) prezentate în investigația Buletin de București „Locuințele Puterii”, în care reporterii BdB au prezentat documente potrivit cărora fostul lider PSD Viorel Hrebenciuc ocupă o locuință care aparține fondului locativ al Primăriei Capitalei.
Buletin de București a întrebat AFI câte locuințe din acest imobil se află în administrarea Primăriei Generale, însă până la ora publicării acestui material, nu am primit un răspuns.
„Eu unul m-am mutat de câteva ori la viața mea, nu mă sperie o mutare. Dacă trebuie să plecăm pentru doi ani ca să refacă blocul, plecăm, n-am nicio problemă. Dar să nu ne mai tot amâne, să vină să ne zică clar. Nu știu cine nu e de acord cu asta”, a spus un alt locuitor.
Locatarul, care deține de mai mulți ani unul dintre apartamentele de la etajele mijlocii, spune că nu este deosebit de îngrijorat de starea clădirii sau de disputele din asociație, ci este mai degrabă obosit de aceste discuții.
Acesta mai afirmă că discuțiile despre cine ocupă apartamentele Primăriei sau cine câștigă din spațiile comerciale de la parter nu îl privesc direct, singura lui dorință fiind ca administrația să ia o decizie definitivă și să anunțe un calendar clar.
Pietonii se tem de accidente
Dacă în interiorul blocului lupta se dă între asociația de proprietari, chiriașii privilegiați ai AFI și birocrația municipală, de jos, de pe trotuarul intens populat din Calea Victoriei, perspectiva devine o problemă directă de siguranță publică.
Oamenii care trec zilnic pe Calea Victoriei spun că se uită în sus când trec pe lângă blocuri.
Blocul este amplasat într-una dintre cele mai circulate zone ale Capitalei. În fiecare zi, pe trotuarul din fața imobilului trec sute sau chiar mii de pietoni.
„Eu trec destul de des și mai arunc o privire spre blocuri. Se vede că fațada e veche, e urâtă în primul rând, uite cum arată balcoanele. Tencuiala stă să cadă. Nu stau să mă gândesc în fiecare secundă că pică ceva, dar când vezi câtă lume se plimbă pe trotuar sau stă la terasele de la parter, îți dai seama că o bucată de beton desprinsă de sus poate fi foarte periculoasă”, a spus o tânără care lucrează în apropiere.
Femeia afirmă că degradarea vizibilă a elementelor exterioare ale clădirii este un risc ignorat de mulți dintre cei care se plimbă prin zonă, mai ales în perioadele aglomerate din finalul săptămânii.
Un alt trecător spune că nu se gândește la pericolele care ar putea cădea de la etajele superioare când merge pe Calea Victoriei, însă îl deranjează aglomerația și modul în care este gestionat spațiul de la nivelul străzii.
„Sincer, când mă plimb pe aici nu stau să mă uit sau să mă gândesc că ar putea să cadă tencuială. Mă enervează că trotuarele sunt deja foarte înguste pentru mulțimea asta de oameni, iar restaurantele și cafenelele de la parter scot mesele afară și ocupă o mare parte din trotuar. Ajungi să te înghesui pe un spațiu foarte îngust, nu ai loc să treci”, a spus un bărbat care se plimba pe bulevard.
Favoritismul AFI și lipsa de pârghii la consolidări
Așa cum dezvăluia investigația „Locuințele Puterii”, Administrația Fondului Imobiliar (AFI) a gestionat opac un fond de mii de locuințe centrale. În loc să deservească cazurile sociale sau urgențele din oraș, contractele au fost prelungite automat ani la rând pentru o clientelă privilegiată (politicieni, funcționari, personalități media), la chirii batjocoritoare de sub 100-200 de lei pe lună.
Proiectul votat recent în CGMB a majorat baza chiriilor (de la 0.85 lei/mp la 8 lei/mp), însă a oferit o nouă prelungire de 2 ani contractelor existente fără o filtrare prealabilă riguroasă.
Cadrul legal actual permite inițierea proiectului de consolidare cu acordul a 50% + 1 din membrii Asociației de Proprietari.
Cu toate acestea, legea nu oferă pârghii administrative rapide pentru evacuarea silită temporară a celor care refuză să predea cheile pe durata lucrărilor.
AMCCRS a anunțat că va acționa în instanță proprietarii și chiriașii reticenți (luând în calcul și recuperarea pagubelor produse prin întârziere), dar un proces civil în România poate dura o perioadă lungă de timp.
