Aproximativ 100 de persoane au protestat miercuri, 21 februarie, la graniţa dintre comuna Tunari şi oraşul Otopeni, acolo unde un canal de desecare, poluat istoric, subtraversează Drumul Judeţean 100. La acţiune au luat parte angajaţi ai primăriei din Tunari şi cetăţeni ai comunei care au reclamat mirosuri pestilenţiale, atât autorităţilor centrale cât şi locale, ani la rândul.
Manifestaţia a pornit de la o petiție lansată recent în spaţiul public, după ce ani întregi locuitorii din zonă au făcut reclamaţii atât la Garda de Mediu şi Apele Române, cât şi la cele două primării, fără rezultate concrete.
Protestatarii, angajaţi ai primăriei din Tunari, dar şi cetăţeni care locuiesc în zonă, au purtat tricouri inscripţionate cu „Opriţi dejecţiile în Balta Pasărea“ şi au aruncat mai mulţi baloţi de paie în canalul de desecare.
„Următorul pas este să ne adunăm 1.000-2.000 de oameni şi să mergem în marș spre primăria din Otopeni. Poate facem un lanţ uman în jurul staţiei de epurare”, a declarat pentru Buletin de Bucureşti primarul comunei Tunari, Cristian Niculae (PSD), fost viceprimar şi consilier local ales pe listele PNL în mandatele trecute.
Întrebat despre demersurile juridice pe care le-ar putea face executivul din Tunari împotriva primăriei Otopeni, Cristian Niculae a evitat un răspuns concret. „Am fost acum doi ani în audienţă la domnul primar Gheorghe (n.r. – din Otopeni) dar fără niciun rezultat”, a punctat edilul.
Asta în contextul în care cetăţenii din zonă au iniţiat în anii trecuţi un demers juridic, neconcretizat însă, cu privire la chemarea în instanţă a persoanelor direct responsabile de situaţia de la staţia de epurare, angajate în structuri şi funcţii de execuţie din Primăria Otopeni.
„Votaţi Râul Pasărea!”
Protestul, organizat cu câteva luni înainte de alegerile locale, a vizat administraţia oraşului Otopeni care gestionează o staţie de epurare subdimensionată, aflată în amonte cu un kilometru de Râul Pasărea şi comuna Tunari. Poluarea, istorică de altfel, are loc în zona unui canal colector, săpat în perioada comunistă pentru a drena excesul de apă din sol, care este gestionat de Ministerul Agriculturii.
În dreptul podului unde a fost organizată manifestaţia, canalul se transformă din punct de vedere juridic în Râul Pasărea care tranzitează mai multe localități până la vărsarea în Râul Dâmboviţa, în zona localității Fundeni. Practic, din această zonă, cursul de apă intră sub protecţia Legii Apelor nr. 107/1996 şi ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
O judecată măsluită?
Procurorii anticorupție au descins în septembrie 2022 la Primăria Otopeni și au făcut verificări cu privire la investițiile în rețeaua de canalizare a orașului. Acțiunea a venit pe fondul unei plângeri penale făcută de inspectorii de la Apele Române ca urmare a poluării constante a Râului Pasărea, la scurt timp după o investigație jurnalistică, care a arătat că deversările de ape uzate netratate de la stația din Otopeni au însumat 803.000 de metri cubi, adică mai bine de jumătate din volumul de apă din Lacul Herăstrău.
La finalul percheziţiilor, procurorii DNA au obţinut de la judecătorii de drepturi şi libertăţi reţinerea primarului PNL al orașului Otopeni, Silviu Gheorghe, aflat în funcţie de aproape 30 de ani. Motivul? Fraudă cu fonduri destinate construcției unei stații de epurare, la Nord de Aeroportul Otopeni.
Între timp, acesta s-a întors în funcţie, iar avocaţii primarului Gheorghe au obţinut mutarea dosarului de la Tribunalul Bucureşti, la Tribunalul Ilfov.
La această oră, în dosar este constituită parte civilă Primăria Otopeni, ai cărei angajați, aflați din nou în subordinea primarului Silviu Gheorghe, vor trebui să se prezinte și să insiste în instanță pentru recuperarea prejudiciului de aproape şapte milioane de euro care ar fi fost cauzat de şeful lor direct.
O extindere întârziată
Între timp, extinderea stației de epurare a Orașului Otopeni a fost preluată de Apa Nova ca parte a unui protocol menit să rezolve în al 12-lea ceas situația critică în care se află orașul. Compania care are concesionat sistemul de apă-canal al Capitalei, și care administrează actuala stație de epurare din Otopeni, s-a angajat să realizeze din fonduri proprii investiția, iar, ulterior, să recupereze banii de la cetățeni, printr-o strategie tarifară. Protocolul presupune ca Apa Nova să acceseze un credit bancar în valoare de 6,7 milioane de euro. Adică cu 300.000 de euro mai puțin decât prejudiciul estimat de procurorii DNA asupra sistemului public de canalizare.
Investiţia pentru achiziţia terenului a fost cuprinsă în bugetul pe 2024 al oraşului Otopeni şi se ridică la puţin peste 220.000 de euro. La această oră nu există însă la nivelul administraţiei locale un termen asumat cu privire la stoparea deversărilor ilegale în Râul Pasărea.
CITEŞTE ŞI:
