Planul de Analiza și Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucuresti (PAARMB) pentru anul 2022, aflat pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu General de astăzi, scoate la iveală vulnerabilitățile celui mai mare oraș al țării în fața calamităților. Cea mai gravă situație ar putea fi generată de un cutremur. Raportul scoate la iveală că nu mai puțin de 23.000 de clădiri ar fi grav afectate, 6500 de persoane ar putea muri și 16.500 ar fi rănite grav. Între clădirile cu risc seismic ridicat sunt zeci de școli și licee, universități și spitale.

Specialiștii evaluează că în cazul unui cutremur major 1000 de clădiri s-ar prăbuși complet. În cazul în care seismul s-ar produce noaptea, în clădirile cu risc seismic se pot afla peste 450.000 de oameni din care 95.000 ar putea rămâne captivi.

Rezultatele unui scenariu de cutremur, atrag atenția asupra următoarelor aspecte:

  • numărul de clădiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) în condițiile de scenariu date, este de ordinul a 23.000; dintre acestea, cca. 50% sunt clädiri de înălțime P… P +1, din materiale de slabă calitate peste 40% sunt P..P+ 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar cca. 10% sunt clădiri înalte, din beton armat și zidărie;
  • dintre cele 23.000 clădiri, pot suferi avarii grave – nivel de colaps parțial sau total (gradul de avariere 5) cca. 1.000 clădiri dintre care peste 10% sunt înalte, cca. 4.100 cladiri pot suferi avarii la nivel condamnare, dintre care 9% sunt clădiri înalte;
  • in scenariul de cutremur pe timp de noapte (ora 21), peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăși gradul 3 de avariere (în clădiri construite până în 1977); dintre aceștia, pot fi considerați (in funcție de caracteristicile clădirii) captivi în clădiri un total de cca. 95.000 persoane, dintre care cca. 54% în clădiri înalte, se pot produce peste 6.500 pierderi de vieți și peste 16.000 răniți grav, cca. 10.500 spitalizați și cca. 13.000 răniți uşor, concentrați în clădirile înalte realizate până în 1977. Termenul ,captivi” (in engleza, entrapment'”‘) este dificil, dar nu înseamnă, neapărat victime ci doar incapacitatea ocupanților unui spațiu construit de a pleca de acolo (din cauză că sunt la etaje superioare și nu pot pleca, nici dacă ar dori, deoarece s-a blocat uşa, a căzut casa scării, sunt prinşi sub mobilă etc.). Sensul acestui demers statistic este că dintre acei ,captivi” pot fi selectați în calcule cei cărora li se pot întâmpla efecte mai grave, inclusiv să fie prinşi sub ruine, din acele categorii evaluänd apoi numărul de răniți sau morți. cutremurul de scenariu pe timp de zi (ora 13) a condus la efecte asupra locatarilor reduse la 54%% față de cele care corespund cutremurului pe timp de noapte, se menționează în raport.

77 de unități de învățământ, cu risc seismic

Planul prezintă, detaliat, și ce unități de învățământ de toate gradele au clădiri expertizate și încadrate într-un risc seismic. Din cele 77 de clădiri, 69 sunt în clasa de risc seismic 2 și 8 în clasa de risc seismic 1, adică cele mai periculoase.

  • Clasa RsI, corespunzand constructiilor cu risc ridicat de prabusire la cutremure avand intensitatile corespunzatoare zonelor seismice de calcul (cutremurului de proiectare);
  • Clasa RsII, corespunzand constructiilor la care probabilitatea de prabusire este redusa, dar la care sunt asteptate degradari structurale majore la incidenta cutremurului de proiectare;
  • Clasa RsIII, corespunzand constructiilor la care sunt asteptate degradari structurale care nu afecteaza semnificativ siguranta structurala, dar la care degradarile elementelor nestructurale pot fi importante;
  • Clasa RsIV, corespunzand constructiilor la care raspunsul seismic asteptat este similar celui corespunzator constructiilor noi, proiectate pe baza prescriptiilor in vigoare.

Cele 8 clădiri cu destinația Învățământ încadrate în gradul de risc seismic 1 sunt:

  • Școala Gimnazială nr. 32 (nefuncțională),
  • Școala Gimnazială “Maica Domnului”
  • Grădinița nr. 232,
  • Grădinița nr. 239, corp A (propusă spre demolare), Grădinița Nr. 29 (se demolează),
  • Universitatea de Medicină și Farmacie, clădirea cu 5 niveluri din Splaiul Independenței,
  • Facultatea de Medicină Generală, clădirea din bul. Eroii Sanitari
  • Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară , 2 clădiri din Splaiul Independenței

9 clădiri din componența unor spitale, clasa 1 de risc seismic

Și spitalele din Capitală au clădiri care pot cădea la orice cutremur mai mare. Cea mai gravă situație este la Spitalul Colțea, unde în clădirea principală, încadrată în grad de risc seismic 1 sunt 615 paturi. La Spitalul Obregia, în clădirea construită în 1919 sunt 235 de paturi pentru pacienți, iar în câteva din corpurile Insititutului Mama și Copilul, și acestea expertizate și care au grad de risc seismic sunt 275 de paturi. În aceeași situație este și pavilionul B al Spitalului Colentina, construit în 1945 și care are o capacitate de 540 de paturi.

În total, 20 de unități sanitare din Capitală au clădiri încadrate într-o clasă de risc seismic.

Lista completă a clădirilor încadrate într-o clasă de risc seismic poate fi consultată aici.

Programul Municipal de Restaurare

În București s-au consolidat 30 de clădiri în 30 de ani, declara în decembrie 2021, directorul adj. al Administației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic de pe lângă Primăria Capitalei, Edmond Niculușcă, pentru Hotnews.ro. În mandatul Gabrielei Firea au început șantierele de consolidare la 12 imobile (Blănari 2, 6, 8, 10; Franceză 30, Spătarului 36, Știrbey Vodă 20, Biserica Enei 14, Vânători 17, Victoriei 22-24, Kogălniceanu 30, Luchian 12 C), 6 dintre ele au fost finalizate (Blănari 4, 6, 8, 10, Spătarului 36, Franceză 30), urmând să fie făcută recepția. Restul erau blocate în contextul desființării Companiei Municipale pentru Consolidare care era constructorul.

În aprilie 2022, CGMB a decis înființarea unui Program Municipal de Restaurare, care va permite persoanelor fizice/juridice să acceseze împrumuturi de la municipalitate, fără dobândă, pentru reabilitarea clădirilor cu risc seismic. Doar că în program pot intra doar clădirile cu valoare istorică sau arhitecturală.

PMR are în vedere intervențiile la imobilele monumente istorice şi la imobilele aflate in ansambluri de arhitectură şi zone construite protejate, indiferent de proprietar, în conditile legii, pe baza propunerilor primite de către Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu risc Seismic, de la autoritățile administrației si instituțile publice locale sau centrale, persoane fizice şi juridice de drept public sau privat, proprietare ale unui imobil monument istoric sau ale unui imobil aflat în ansambluri de arhitectură şi zone construite protejate din Municipiul Bucureşti, se menționează în HCGMB.

Administrația va lansa, anual, solicitarea de înscriere în program a proprietarilor, iar departajarea cererilor se va face pe baza unui set de criterii aprobar, de asemenea, de consilierii generali.

  • Starea fizică a imobilului (se va puncta în baza documentarului foto din dosarul de evaluare):
    • precolaps: 15 puncte
    • degradare generalizată: 10 puncte
    • degradare structurală: 5 puncte
    • degradare arhitecturală: 3 puncte
    • degradare componente artistice: 2 puncte
  • Amplasarea imobilului într-o zonă cu risc seismic ridicat (se va puncta confom Nomativului Pl100- 3/2019-Cod de proiectare seismică – Partea a IlI-a – Prevederi pentru evaluarea seismică a clädirilor existente sau confom nomelor in vigoare la data evaluäri): 5 puncte
  • Amplasarea imobilului în zona de protecție sau în vecinătatea unor monumente istorice (se va puncta conform Listei Monumentelor Istorice în vigoare la data evaluării): 5 puncte

Pot fi incluse ca eligibile în PMR următoarele categorii de imobile (construcții, inclusiv fațade și terenuri) de pe teritoriul Municipiului București care beneficiază de regimul juridic de protecție de monument istoric:

  • imobile aflate în proprietatea publică sau privată a statului, a unitäții administrativ teritoriale sau în administrarea subunitāților administrativ teritoriale, a instituțiilor sau serviciilor publice de subordonare centrală sau locală sau a persoanelor juridice de drept public;
  • imobile aflate în proprietatea cultelor religioase recunoscute de lege;
  • imobile aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat.

Dupa aprobarea documentaților depuse de solicitanță și a finanțării PMR prin hotărârea de aprobare a bugetului local, AMCCRS va organiza achiziția servicilor de expertizare şi proiectare, respectiv achiziția execuției lucrărilor.

1977, peste1500 de victime

Ultimul mare cutremur care a afectat grav Capitala a fost cel din 1977. Se estimează că, în urma seismului, au murit în jur 1600 de persoane. Au fost distruse în totalitate mai multe clădiri între care și câteva celebre: blocul ”Casata”, blocul ”Continental”, blocul ”Nestor”, blocul ”Dunărea”, blocul aflat lângă hotelul ”Lido”, blocul „Wilson”. Spitalul Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit avarii importante şi au fost evacuate.

Multe dintre clădirile afectate grav în 1977 nu au fost consolidate niciodată și apar acum pe lista construcțiilor aflate în gradul de risc seismic 1. Pe listele oficiale apar 2500 de construcții cu risc în cazul unui cutremur, din care 363 în clasa I și 373 în clasa a II-a.

(Visited 2,081 times, 1 visits today)