Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Wednesday , 12 November 2025
BdB e un proiect marca Funky Citizens
AnalizăArticoleEditorialMain

ANALIZĂ | Cifrele reci din „laboratorul electoral” al Capitalei: matematica partidelor pentru candidații la PMB

68
ANALIZĂ | Cifrele reci: Matematica partidelor pentru candidații la PMB
ANALIZĂ | Cifrele reci: Matematica partidelor pentru candidații la PMB. Inquam Photos/Virgil Simonescu

În momentul în care vrem să știm cum vor performa candidații dintr-o cursă electorală, ne uităm tradițional la sondaje, considerate însă prea puțin fiabile în ultimii ani, sau la cotele de la pariuri. Acestea sunt prea frivole pentru unii, deși mai realiste decât sondajele, măcar pentru că bookmakerii au de pierdut bani dacă estimează greșit.

Totuși, ar mai fi o variantă de luat în calcul pe partea de prezicători electorale – o analiză cantitativă a rezultatelor precedente. Pentru a fi cât mai aproape de adevăr acum putem lua în calcul pentru cursa electorală de pe 7 decembrie doar scrutinele din ultimii doi ani, pe același bazin electoral.

Bucureștiul, sub aspectul votului în principal politic, adică pentru partide, ar putea fi calculat și cu privire la „ștampila” pentru persoane.

Cele mai relevante și recente voturi politice sunt localele din iunie 2024, adică votul pentru Consiliul General și parlamentarele din decembrie 2024.

Cu riscurile de rigoare, putem să luăm în calcul și europarlamentarele de anul trecut, unde victoria a fost obținută în alianță de PSD+PNL, iar ca tabloul să fie complet, vom pune în bolul analizei și prezidențialele cu cele trei tururi care s-au ținut în noiembrie 2024 și mai 2025.

Analiza cantitativă are însă un asterisc mare și îngroșat: prezența la urne.

Cifrele reci din matematica partidelor pentru candidații la PMB

200.000 de voturi obținute, spre exemplu, de USR la CGMB nu e același lucru, procentual vorbind, cu 200.000 obținute de același partid șase luni mai târziu la Parlamentare.

Și totuși, numerele perfect similare dau dovada unui electorat fidel, care situează USR pe primul loc în București în 6 din 7 scrutine luate în calcul în acest interval din ultimii 2 ani.

Este totuși greu de crezut că vom avea o mare participare la a șasea duminică de vot în mai puțin de doi ani, deci să vedem care ar fi limitele din totalul de vreo 1,8 milioane de bucureșteni cu drept de vot. Aici ne axam doar la votul în funcție de domiciliu/reședință:

  • Cea mai mică prezență: 745.000 – 41% (locale iunie 2024)
  • Cea mai mare prezență: 871.000 – 49% (parlamentare decembrie 2024)

Ciudata „alianță” PSD și PNL pe candidații la PMB

„Pe cifre” la alegerile locale pentru CGMB de anul trecut, PSD obține 192.000 voturi, în timp ce candidata lor, Firea, subperformează și ia doar 163.000.

PNL ia 91.000 de voturi, iar candidatul lor, Burduja, subperformează și el și ia doar 57.000 de voturi, cam cât numără ca populație municipiul Zalău.

Deci PNL e la mai puțin de jumătate din voturile colegilor de coaliție. Aceeași coaliție PSD-PNL participă în aceeași zi de 9 iunie 2024 la Europarlamentare unde împreună au 220.000 voturi, deci fix voturile însumate ale cuplului Firea-Burduja, dar sub voturile date separat pentru PSD și PNL la CGMB.

Deci doar pe variația dintre locale și europarlamentare, scorul însumat al PSD și PNL în București e între 220.000 voturi pentru primar general și 283.000 pentru CGMB.

În mod normal prezența extra de la europarlamentare, când se poate vota în București fără a avea buletin aici, e în măsură să afecteze calculele, însă vedem că cei aproximativ 50.000 votanți care se prezintă în plus(doar 3% din totalul prezenței) nu sunt în niciun caz votanți PSD sau PNL.

O ipoteză ar fi că acele 50.000 voturi extra venite de la oameni care au votat doar pentru Bruxelles s-ar fi putut duce de exemplu spre Nicu Ștefănuță, care a luat aproape 60.000 voturi în București de la un electorat format cel mai probabil majoritar din studenți fără buletin/viză de flotant aici.

În plus, același bazin nu a avut un corespondent politic la locale. Poate doar în persoana lui Nicușor Dan, tot independent, care a strâns voturi cât au avut la europarlamentare în București toată dreapta unită, sudată și cimentată: USR+PMP+FD+REPER+Ștefănuță+V.Gheorghe la un loc, și încă ceva peste.

Dar să vedem cum se confirmă variația asta PSD-PNL șase luni mai târziu la Parlamentare și Prezidențiale.

La Parlament, unde avem o prezență de 49%, care e chiar mai mare decât la europarlamentare, când a fost doar 44% cele două partide strâng aproape 304.000.

Deci un pic peste votul luat la CGMB. PSD ia totuși cu vreo 4.000 de voturi mai puțin în decembrie față de iunie, în timp ce PNL cu vreo 25.000 mai mult. Deci diferența față de iunie e dată de o creștere a PNL, cu un raport de 2/3 între PNL și PSD.

La Prezidențiale, turul 1, cu o săptămână înainte avem o prezență și mai mare, de 52%.

Scorurile însumate ale candidaților Ciolacu și Ciucă sunt absolut derizorii, de 195.000 de voturi, deci sunt mai slabi decât Firea și Burduja.

Dacă Burduja (57.000 de voturi) și Ciucă (60.000 de voturi) sunt aproximativ similari în această ecuație, la PSD Firea ia 163.000 de voturi, iar Ciolacu 135.000. Deci de aici vine diferența dintre scorul prost al PSD-PNL de la Prezidențiale, turul 1, din 2024: de la Ciolacu.

Facem un pas mai departe, să vedem cum a performat PSD-PNL, alte 6 luni mai târziu, în mai 2025, unde avem o prezență similară cu precedentul tur 1 din noiembrie, de 50,5%.

Din nou în alianță, dar cu un cu totul alt candidat de data aceasta, Crin Antonescu: 153.000 de voturi la București.

Este cel mai prost scor al acestui sezon prelungit de alegeri pentru aceste două partide luate împreună. E aproape cât maximul PNL-ului, de 116.000 de la Parlamentare. Destul de evident și de ce, având în vedere coloratura istorică a candidatului.

Observăm că numărul total de voturi nu e un trend (220.000/283.000/220.000/195.000/304.000/153.000) și fluctuează în funcție de prezența totală la vot, mize de moment și candidați.

Acolo unde au candidat doar împreună am avut 220.000 la europarlamentare în 2024 și 153.000 la Prezidențiale turul 1 2025, deși prezența a fost cu aproape 8 procente mai mare decât la europarlamentare. Au câștigat o singură dată, în acel context special al europarlamentarelor din iunie 2024, asupra căruia vom mai reveni.

Când au mers separat, PSD a avut 163.000(Firea) – 192.000(CGMB), 135.000(Ciolacu) – 188.000 (Parlament). Observăm că partidul e de fiecare dată mai puternic decât candidații pe care îi propune, să vedem dacă Băluță se înscrie în aceeași linie sau reușește să supraperformeze.

La PNL, cam aceeași poveste: 57.000 (Burduja) – 91.000 (CGMB), 60.000 (Ciucă) – 116.000 (Parlament). La fel, partidul se ține mai bine decât candidații pe care îi propune. Mai observăm o variație interesantă de 60.000 de voturi între cel mai prost și cel mai bun scor atât al PSD (135.000/192.000), cât și la PNL (57.000-116.000).

Dar cum cifrele absolute depind de gradul de prezență, să analizăm range-urile și în procente:

PSD

  • Cel mai mic scor: 14,84% (Ciolacu, noiembrie 2024)
  • Cel mai bun scor: 26,56% (CGMB, iunie 2024)

PNL

  • Cel mai mic scor: 6,62% (Ciucă, noiembrie 2024)
  • Cel mai bun scor: 13,52% (Parlament, decembrie 2024)

Așadar, în general PNL e cam la jumate din scorul PSD în București. Handicap imens pe care îl are de recuperat Ciucu, al cărui suport politic PNList e (rotunjit) între 6,5%-13,5%.

Băluță în schimb stă liniștit între 15%-26,5% – la o împărțire a votului care se prefigurează pentru 7 decembrie, nu trebuie să strălucească pentru a ajunge la fotoliul din Bd. Elisabeta.

Și continuăm cu USR…

Au fost și ei în alianțe, n-au avut candidat la scrutinele precedente pentru primar general (l-au susținut pe Nicușor), dar sunt cel mai votat partid din București.

La CGMB iau 200.000 de voturi, la europarlamentare 150.000 (singura dată când ies pe 2, cu Drulă la timonă a propos, el nefiind însă candidat), la Prezidențiale Turul 1 din 2024 Lasconi ia 326.000 de voturi, la Parlamentare iau iarăși 200.000 de voturi.

Greu de pus în acest calcul scorurile lui Nicușor de la PMB (iunie 2024, când ia 350.000) sau Prezidențiale T1 din 2025, când ia 361.000.

E în mod evident că Dan colectează voturi și de la alte bazine politice, nu doar USR deci e greu de stabilit componența lor în scorurile actualului Președinte. Orișicât, votul eminamente politic al USR e iarăși cât se poate de fix, 200.000, o dată la CGMB (unde erau în alianță cu PMP și Forța Dreptei aka Ludovic Orban) și a doua oară la Parlamentare unde merg singuri.

Tot vot politic e și la europarlamentare unde iau doar 150.000 de voturi, dar sunt concurați puternic de Ștefănuță și Vlad Gheorghe, care au împreună doar ei doi aproape 100.000 de voturi, iar dacă mai pui și REPER-ul care a avut și el 83.000 de voturi în București la acel scrutin, deja dezastrul e complet pentru USR.

Dar cel puțin REPER nu pare să mai participe la alegerile de pe 7 decembrie, în timp ce V. Gheorghe da, iar voturile lui Ștefănuță ar putea fi transferate înspre Ana Ciceală.

Deci să zicem că a fost un context cu totul special acea rundă de europarlamentare, dar special a fost și turul 1 al prezidențialelor din 2024 însă nu neapărat în București, unde Lasconi a luat mai mult de dublu cât scorul USR de la europarlamentare și aproape cât Nicușor la PMB sau la Prezidențiale T1 din 2025.

Există așadar aceste două extreme în scorul USR pe București și o medie destul de clară de 200.000 de voturi (la fel cum similaritatea era perfectă și în 2020 când participa împreună cu PLUS, care ulterior devine REPER, cu 175.000 de voturi la CGMB și 176.000 la Parlamentare).

Oarecum surprinzător este că USR reușește să crească patru ani mai târziu deși e concurat în 2024 la CGMB de REPER (care ia totuși vreo 50.000 de voturi) sau la Parlamentare de SENS (care ia alte 50.000 de voturi) + REPER (care mai ia și el vreo 26.000 de voturi).

Pe procente la USR avem așa:

  • Cel mai mic scor: 19,54% (Europarlamentare, iunie 2024)
  • Cel mai mare scor: 35,82% (Lasconi, noiembrie 2024)

Deci dacă la PSD și PNL partidele sunt constant peste candidații pe care îi propun, la USR la fel de constant candidații pe care îi propun sau susțin sunt peste partid. Au deci mână bună, să vedem în ce măsură Drulă se înscrie în această linie în timp ce statistica zice că ar trebui să fie între 20-35%.

Să vedem ce e și cu AUR…

La PMB anul trecut cu acel Enache au luat 22.000 voturi, în timp ce la CGMB obțineau 59.000, deci de aproape trei ori mai mult. La europarlamentare obțineau, în aceeași zi, 94.000 de voturi. Simion ia la Prezidențiale Turul 1 2024 91.000 de voturi, iar o săptămână mai târziu, AUR obține la Parlamentare 104.000 de voturi.

La Prezidențiale T1 din 2025 Simion își dublează scorul în București și obține 220.000 de voturi (care e aproape fix cât au avut însumat CG și Simion la precedentul T1 din 2024, 132.000+91.000).

Deși nu mai e relevant pentru calculele pe care încercăm să le facem aici, menționăm doar că în T2 al Prezidențialelor 2025 obține 326.000 de voturi care reprezintă 30% din voturi (scenariul putând fi repetat doar într-un eventual tur 2 la PMB între Alexandrescu și Ciucu).

Vedem deci că la AUR evoluția e cât se poate de clară, nu (prea) există stagnări sau scăderi de formă. Au fost pe steroizi. Totuși vedem acel vot politic care evoluează de la 59.000 la 94.000 la 104.000. În procente voturile astea înseamnă aproximativ 8%-12%-12%.

Dacă pe Enache îl putem exclude complet din ecuație (era totuși un candidat complet necunoscut, votanții AUR la acel scrutin erau mai degrabă în desaga lui Piedone), pe Simion versiunea 2025 e mai greu să-l scoatem din calcul.

Asta pentru că între timp se întâmpla episodul CG, care e extrem de relevant electoral pentru ei, iar candidatul pe care îl susțin acum nu e deloc mai prejos de notorietatea lui Simion sau CG.

Deci pentru Anca Alexandrescu range-ul în care joacă este între 12%-25%. Ceea ce e o veste proastă mai ales pentru Băluță (cu care împarte un electorat extrem de apropiat și chiar similar).

Procentual, scorurile ar fi așa pentru AUR:

  • Cel mai mic scor: 8,17% (CGMB, iunie 2024)
  • Cel mai bun scor: 24,8% (Simion, Prezidențiale Turul 1 2025)

În ce SENS?

Consilier General timp de 8 ani, Ana Ciceală de la SENS vine în cursa din decembrie cu prea puține șanse din perspectiva scorurilor recente. Dacă la localele din iunie 2024 acest partid abia apărea, Ana Ciceală candida însă la PS3, unde lua 24.000 de voturi (mai multe decît Șoșoacă, de exemplu, care candida atunci în întreaga circumscripție a Bucureștiului) și ieșea pe locul 3, după PSD și USR; dar în condițiile în care la CLS3 SENS lua doar 12.000 de voturi, la fel cât a luat și Ștefănuță tot în S3 (deci Ciceală a luat dublu la PS3 față de scorul politic).

La europarlamentare l-au avut ca “asociat politic”, să zicem, pe independentul Nicu Ștefănuță care ia 59.000 de voturi în București. La Prezidențiale 2024 n-au candidat (și nici în 2025), dar contextual i-au susținut pe Lasconi și Nicușor.

Au fost prezenți însă pe buletinul de vot la Parlamentare, unde chiar Ciceală a deschis lista la Senat, și au obținut 48.000 voturi – deci dublu față de scorul Anei din S3 obținut cu doar 6 luni în urmă. Ceea ce mai înseamnă că voturile lui Ștefănuță nu erau neapărat de la votanți fără buletin/flotant de București, ceea ce e un semn bun pentru SENS.

Totodată compararea acestor scoruri ne mai spune că nu doar AUR a fost pe un trend clar ascendent în acești doi ani, ci și SENS – sau mai specific zis, Ana Ciceală. De urmărit dacă scorul Anei Ciceală va continua să crească și acum sau se plafonează în jurul a 50.000 de voturi/5-6%.

Este posibil ca “duelul” petrecut la europarlamentare între Ștefănuță (care nu era încă SENS) și USR (unde Drulă nu candida), să se repete cu același efect: Drulă subperformează pe 7 decembrie pentru că parte din electoratul urban (highly educated, progresist etc) se duce la Ciceală.

Deci pe procente la SENS avem așa:

  • Cel mai mic scor: 5,64% (Parlament, decembrie 2024)
  • Cel mai bun scor: 7,71% (Ștefănuță, EP iunie 2024)

Nu prea merge SOS în salata asta de fructe…

En passant aș aminti și de SOS, care deși nu are un candidat „bătut în cuie”, măcar avem niște cifre de analizat pentru că au candidat ca partid atât la CGMB și europarlamentare (unde au obținut aceleași 30.000 de voturi – deci electorat stabil și fidel), cît și la Parlamentare (unde au dublat scorul și au luat 58.000). E drept că în același iunie 2024 Șoșoacă candida la PMB dar ia doar 18.000 de voturi, iar excluderea ei din cursa Prezidențială e în măsură să dubleze scorul partidului său la Parlamentare.

Sigur că Makaveli nu e Șoșoacă și probabil nici nu e susținut de SOS, dar cum relațiile dintre Șoșoacă și AUR/Alexandrescu sunt cât se poate de proaste, l-ar putea susține pe numitul Zidaru măcar ca să-i încurce. Dar în același timp, lipsa din alegerile Prezidențiale și concurența din zona suveranistă e posibil să fi diluat suficient de mult scorul SOS în Capitală încât să-l facă irelevant.

Pe procente la SOS avem așa:

  • Cel mai mic scor: 2,54% (Șoșoacă, PMB iunie 2024)
  • Cel mai bun scor: 6,81% (Parlamentare, decembrie 2024)

REPER pe „RPD înainte

Și un ultim partid de avut în vedere ar fi REPER, care la fel, n-are candidat la PMB (abia l-au ales inițial pe Berceanu dar s-a retras la scurt timp). A făcut un scor bun la Europarlamentare, unde a obținut 83.000 de voturi, dar doar 52.000 la CGMB (posibil afectat de votanți mai puțini care dețineau buletin/flotant de București)

Însă în lipsa unui candidat la Prezidențiale (în ambele instanțe din 2024 și 2025), se duc în cap la Parlamentare unde mai obțin doar 26.000 de voturi.

În 2025 conducerea partidului se disipează, Strugariu pleacă în Rep. Moldova unde conduce INM-ul local, iar Pîslaru ajunge ministru (propus de PNL) în Guvernul Bolojan. Revenind, oricât de mult ar varia (și chiar au variat) scorurile obținute de acest partid, ne putem întreba unde se va duce electoratul lor: la Ciucu? La Drulă?

La Ciceală? Doar zic, pare un good bargaining opportunity pentru ei. Pe cifre absolute și procente sunt comparabili cu SENS sau SOS.

Pe procente la REPER avem așa:

  • Cel mai mic scor: 3,07% (Parlament, decembrie 2024)
  • Cel mai bun scor: 10,78% (Europarlamentare, iunie 2024)

Vlad Gheorghe & DREPT

Despre Vlad Gheorghe & DREPT, puteam spune că e un alt pupil al Președintelui Dan, cu niște cifre nu chiar irelevante la un moment dat, după ce la europarlamentare când a obținut 37.000 de voturi pe persoană fizică.

La nivel de locale, DREPT a fost prezent pe buletinul de vot doar în S6, unde a obținut vreo 800 de voturi la CLS6, iar candidatul la PS6 Alex Gâdiuță aproximativ același număr de voturi infim (deși fusese viceprimar).

La Parlamentare a obținut doar 12.000 de voturi și cam asta e matematica. Sigur că Vlad Gheorghe zice acum că e independent, o fi abandonat partidul (nici nu era mare lucru acolo din punct de vedere electoral), nu știm, dar este evident că nu vrea să se asocieze cu scorul infim obținut la Parlamentare, unde de altfel a și candidat, fiind primul pe listă la Camera Deputaților în București.

Are însă aceeași filiație politică, dar și problemă ca Ana Ciceală, de unde erau foarte apropiați de Nicușor Dan (tustrei părăsind USR-ul în condiții deloc amiabile). Acum sunt oarecum abandonați întrucât Președintele îl susține in/direct pe Drulă.

Pe procente V.Gheorghe/DREPT ar fi așa:

  • Cel mai mic scor: 1,48% (Parlamentare, decembrie 2024)
  • Cel mai bun scor: 4,81% (Europarlamentare, iunie 2024)

După Nicușor potopul?

Nicușor nu e neapărat un performer absolut în București. Scorurile lui de la PMB (350.000) sau Prezidențiale Turul 1 (361.000) sunt aproape atinse și de Lasconi la Prezidețiale T1 din 2024 (327.000). Ceea ce demonstrează cam ce poate face USR în combinație cu o susținere cât-de-cât din partea lui Nicușor, atunci cînd nu candidează el. Iar Drulă nu e totuși Lasconi.

Cipiran Ciucu, deși pe cai mari în sondaje și, de ce să nu spunem?, cu reușite certe la nivel administrativ în S6, are cel mai mare handicap politic dintre candidații cu șanse înscriși în cursă. E susținut de un partid cu scoruri extrem de mici pe București.

Din ciclul “Dacă doriți să revedeți” este cât se poate de probabil și posibil ca PSD să fie din nou faultat (și finalmente învins indirect) de o candidatură din zona populist-suveranistă, pe modelul Firea-Piedone.

Și dacă nu vă place filmul ăsta pesedisto-suveranist, poate sunteți fani thrillere cu Drulă care pierde victoria din cauza unui bazin electoral progresist (reprezentat de Ciceală) pe care USR nu l-a considerat relevant cât să-l țină aproape – pe modelul USR vs. Ștefănuță de la Europarlamentare.

Ciceală n-are șanse să cîștige, pentru că modelul Mamdani pe care ei înșiși l-au invocat la SENS e în primul rînd despre canvassing, door-to-door campaign, activarea unor grupuri sociale marginal(izat)e. Iar asta necesită timp, strategie de campanie, evident bani și multe altele. Care nu există de niciun fel tura asta.

Dar care pot exista în 2028 dacă Ciceală își menține trendul ascendent și rămîn consecvenți ideologic. Orice scor obținut de Ciceală care e peste 50.000 de voturi/5.5% e o victorie.

Bazinul suveranist din București are un maxim de 326.000. Aici e vorba de ecuația Simion la Prezidențiale T2 (și minim de 40.000-60.000 cât au luat Enache&Șoșoacă respectiv AUR & SOS la localele de anul trecut).

Care maxim nu e suficient nici măcar într-un sistem electoral cu două tururi. Într-un singur tur e pur și simplu pulverizat de împărțirea voturilor între Alexandrescu-Makaveli din care se mai înfruptă și Băluță.

România TV o toacă seară de seară pe Alexandrescu. Realitatea răspunde pe măsură, dar nu dă în Băluță chiar așa de tare. Nu știu ce înțelege publicul acestor două posturi TV din acest caft, rămâne să vedem pe 7 decembrie.

Dintre toți candidații cât de cât vizibili, singurul pe un trend descendent este Vlad Gheorghe, fără șanse reale. Nu e prins în niciun sondaj, nu face campanie în stradă, și ne putem întreba, iarăși, cum face rost de 20.000 de semnături necesare pentru a candida.

Pare să-l atace doar pe Drulă în aceste ultime două săptămâni, ceea ce ridică niște semne de întrebare legitime a propos de scopul real al candidaturii sale.

N-are ideologie, se dezice de propriul partid și se prezintă cu ideea singulară a desființării sectoarelor & a județului Ilfov. Ideea nu e deloc nouă, USR are și un proiect de lege în acest sens, de prin 2017-2018, scris/coordonat de Roxana Wring în acele vremuri pline de avânt politic reformist.

Așadar, ordinea celor mai mici scoruri (să zicem) politice obținute în București în ultimii doi an și susținerea din pole-position a partea partidelor pentru candidații la PMB arată cam așa:

1.Drulă (USR): 19,5%-36%

2.Băluță (PSD): 15%-26,5%

3.Alexandrescu (AUR): 12%-25%

4.Ciucu (PNL): 6,5%-13,5%

5.Ciceală (SENS): 5,5%-7,5%

6.? (REPER): 3%-11%

7.Makaveli (SOS?): 2,5%-7%

8.Gheorghe (DREPT?): 1,5%-5%

CITEȘTE ȘI EDITORIAL | „Dedesubturile” popririi pe conturile Metrorex. Scandalul Alstom scoate la iveală modificările aberante asupra trenurilor noi impuse de sindicatul din subteran

Autor

  • Iosif Prodan este colaborator BdB și activează în domeniul financiar și administrativ. Ocupă în prezent pozițiile de Head of Finance and Administration la Rise Project România și Back Office Manager la Funky Citizens, fiind și Co-Fondator al Musket. Activitatea sa anterioară include peste opt ani în operațiuni de Back Office la Mood Media România. În plan educațional, deține un Master of Arts în Studii de Film de la UNATC și o diplomă de licență în Literatură Comparată de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A cochetat cu politica, fiind fost membru USR și candidat la Primăria Mogoșoaia în 2020.

scris de

Iosif Prodan

Iosif Prodan este colaborator BdB și activează în domeniul financiar și administrativ. Ocupă în prezent pozițiile de Head of Finance and Administration la Rise Project România și Back Office Manager la Funky Citizens, fiind și Co-Fondator al Musket. Activitatea sa anterioară include peste opt ani în operațiuni de Back Office la Mood Media România. În plan educațional, deține un Master of Arts în Studii de Film de la UNATC și o diplomă de licență în Literatură Comparată de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A cochetat cu politica, fiind fost membru USR și candidat la Primăria Mogoșoaia în 2020.