Activitatea comercială ilegală din subteranul Sectorului 3 continuă și la această oră nestingherită și pare să fie ferită de ochii inspectorilor ANAF, deși se desfășoară în zone intens circulate ale Capitalei. După dezvăluirile Buletin de București cu privire la comerțul ilicit de la stațiile de metrou din subteranul sectorului administrat de Robert Negoiță, Agenția a transmis că nu au fost efectuate controale aici pentru ca analizele de risc nu arată nimic ilegal. În același timp, directoarea ANAF București a declarat că a încasat venituri în 2022, în cuantum de peste 17.000 de euro, de la Primăria Sectorului 3 și 4.
În total e vorba despre 10 spații care încă mai funcționează în stațiile Titan, Dristor 1, Dristor 2, Nicolae Grigorescu, Republica și Piața Unirii 2 deși nu mai există contracte valabile cu Metrorex iar din septembrie 2022 a expirat și contractul cu firma sindicatului.
„Nu există acord de funcționare eliberat de Primăria Sectorului, nu au casă de marcat. Vorbim de agenți economici care nu un act valabil de deținere a spațiului și care vând fără punct de lucru. Plus ocuparea fără drept a spațiului public”, au explicat pentru Buletin de București surse din cadrul Metrorex.
Buletin de București a dezvăluit la începutul lunii decembrie că buticarii din subteranul Sectorului 3 eliberează bonuri fiscale „de mână”. De altfel, situația a fost semnalată de Buletin de București încă din octombrie anul trecut aici.
Spațiile comerciale din stațiile de pe raza Sectorului 3 au rămas neatinse de mai bine de un an din cauză că primarul Sectorul 3, Robert Negoiță, este singurul edil din cei șase care a refuzat să semneze dispozițiile de demolare. Termenul limită pentru eliberarea spaţiilor comerciale amplasate în incinta staţiilor de metrou a expirat încă din aprilie 2021.
Paiul din ochiul ANAF București
Deși Poliția Locală Sector 3 are un serviciu de Investigare a Criminalității Economice, agenții nu au dispus închiderea afacerilor, ci au dat doar o serie de amenzi, au explicat aceleași surse Metrorex. Cu toate acestea, la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală nu pare să existe nicio problemă cu privire la situația semnalată.
Într-un răspuns transmis la insistențele reporterilor Buletin de București, după aproape 30 de zile lucrătoare de la înregistrarea solicitării de presă, reprezentanții ANAF subliniază că “nu au fost efectuate controale la firmele care își desfășoară activitatea în spațiile comerciale din stațiile METROREX de pe raza Sectorului 3, deoarece în ultimele 12 luni nici analizele de risc fiscal nu au generat rapoarte, nici nu au fost sesizări referitoare la firme cu activitate în zonele precizate”.
Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, adică ANAF București care ar trebui să inițieze controale pe plan local, este condusă de Nicoleta-Mioara Cîrciumaru. Aceasta este director general iar, potrivit declarației de avere depusă în 2022, a încasat, pe lângă salariul de la Ministerul de Finanțe, peste 17.000 de euro de la Primăria Sectorului 3 și Primăria Sectorului 4.
La capitolul „Serviciul prestat/ Obiectul generator de venit” este trecută laconic Legea 550. Deși există două acte normative care poartă acest număr, una dintre ele reglementând activitatea Jandarmeriei Române, este vorba despre Legea 550 din 2002 care vizează vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului.
Același act normativ stabilește înființarea prin dispoziția primarului a unei comisii din care să facă parte „un reprezentant al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, desemnat de directorul general.“
Cum administrațiile Sectoarelor 3 și 4 dețin și inclusiv controlează societăți comerciale supuse verificărilor inspectorilor locali de finanțe, Buletin de București a încercat să ia legătura cu șefa ANAF București prin biroul de presă al instituției.
Am întrebat ce reprezintă mai exact aceste venituri și dacă dumneaei consideră că se află în vreun conflict de interese. Deși ne-am adresat inclusiv în scris, până la ora publicării articolului șefa ANAF București a refuzat un dialog cu reporterii Buletin de București.
În schimb, șeful Biroului de presă al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București, Ionuț Cuc, ne-a transmis că, într-adevăr, este vorba despre venituri încasate în baza legii 550/2002 dar și că „un răspuns detaliat va fi furnizat în perioada următoare“.
Comercianții, membrii în partidul lui Negoiță
Un motiv pentru care comercianții din această zonă par să beneficieze în continuare de protecția instituțiilor statului îl găsim în rechizitoriul din dosarul în care liderul de sindicat Ion Rădoi este acuzat de şantaj.
„Relația dintre Robert Negoiță și Rădoi Ion este una privilegiată și co-interesată, în condițiile în care în anul 2020 Rădoi Ion i-a acordat sprijin politic acestuia pentru candidatura la funcția de primar al sectorului 3, din partea Alinței Pro-Romania și Partidul București 2020, iar unul dintre angajații Metrorex și membru de sindicat (Sebeșan Mircea) a fost pe lista de consilieri locali ai Alianței, la Sector 3, devenind ulterior consilier local. […] Având asigurări de la primarul sectorului 3 Negoiță Robert, cum că nu va proceda la demolarea spațiilor comerciale de la metrou, deși multe din acestea nu aveau autorizații de construcție definitive și nici autorizații de funcționare, inculpații Rădoi Ion și Minea Elena Claudia se arată dispuși să-i acorde sprijin politic lui Robert Negoiță, prin înscrierea în partidul București 2020 a unor persoane de încredere – Nițu Ionu (șoferul liderului de sindicat, angajat IT Metrorex), familia concubinei Minea Elena Claudia, toți comercianții de la Sector 3”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA.
FOTO: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu; Adina Căpîlnean
Comments are closed.