Pe zi ce trece, administrația Firea e tot mai departe de a le rezolva problema zecilor de mii de bucureșteni care rămân fără apă caldă, în toiul verii.
În loc să facă rost de bani și de oameni cu care să lucreze la repararea și înlocuirea conductelor care pocnesc, primarul mută resursele de la o firmă la alta, irosind timpul. Și totul, pe nervii și banii bucureștenilor.
Luni, pe 13 iulie, nu erau raportate nici avarii și nici reparații programate la rețeaua de termoficare a Capitalei (prin care ajunge apa caldă la circa 500.000 de locuințe din oraș).
Înseamnă asta că toți bucureștenii aveau apă caldă după pofta inimii? Nici vorbă! Locatarii din peste 1.400 de blocuri – în care se aflau în medie, după calculele SpotMedia.ro, cel puțin 35.000 de apartamente – primeau apă caldă ”sub parametri”.
Asta înseamnă că apa de la robinet – a cărei temperatură trebuia să depășească 50 de grade Celsius – era abia dezmorțită sau chiar rece.
Din păcate, e o problemă comună în Capitală, cu care oamenii, resemnați, aproape că au ajuns să se obișnuiască.
De ce se întâmplă asta? E foarte simplu! Din cauză că vreme de zeci de ani Guvernul și Primăria Capitalei au preferat să cheltuiască banii publici pe orice altceva decât pe întreținerea și modernizarea sistemului îmbătrânit de termoficare din București.
Iată cum funcționează sistemul, pe scurt. Centralele ELCEN livrează apă fierbinte prin conducte groase – numite magistrale tur – spre cele peste 1.000 de puncte termice din oraș.
Această apă trece, în punctele termice, prin dispozitive numite schimbătoare de căldură. În schimbătoare, apa de la ELCEN înfierbântă apa din alte țevi, care ajunge la robinetele noastre.
Apoi, apa sosită în punctele termice prin conductele magistrale tur se întoarce la centralele care au livrat-o, prin conducte la fel de groase numite magistrale de retur.
Apa ajunge de la ELCEN la punctul termic prin magistrale tur. Și revine la ELCEN pe magistrala de retur. Când aceste magistrale se sparg, avariile sunt grave. Grafic realizat de Alexandru Nistor
Când aceste magistrale de tur sau retur crapă, mii de litri de apă opărită curg în pământ, în fiecare oră. Iar muncitorii trebuie să izoleze spărtura din țeavă și să devieze fluxul de apă opărită prin alte conducte.
Dar oricât de prompt ar interveni, tot trec uneori zile întregi până când bucureștenii alimentați de conducta spartă să mai aibă apă suficient de caldă.
Acest sistem uriaș de conducte s-a construit până pe la jumătatea anilor 1980. Așa că, după Revoluție, Primăria Capitalei ar fi trebui să repare și să înlocuiască țevile prea vechi. Dar n-a făcut-o, din cauză că sistemul administrat de RADET încă rezista. Iar primarii nu riscau să piardă voturi dând banii pe ceva ce nu se vedea.
Din păcate, acum sistemul nu mai ține. Conductele crapă des și sunt tot mai greu de reparat. Iar soluțiile problemei nu mai sunt chiar la îndemână.
Cover: Alexandru Dobre/Mediafax.ro/Hepta.ro
