Administrația Aeroportului Internațional “Henri Coandă” deversează apele uzate printr-o conductă de canalizare care ocolește Otopeniul și se conectează la rețeaua Voluntariului. Orașul care găzduiește cel mai mare aeroport din țară a rămas în urmă la capitolul rețele edilitare, în ciuda bugetului uriaș, iar primarul este cercetat de DNA pentru că a fraudat fondurile destinate extinderii acesteia.
Constantin Silviu Gheorghe(PNL), primarul Otopeniului, a fost reținut de DNA pentru 24 de ore pentru abuz în serviciu. Ulterior el a fost plasat pentru 30 de zile în arest la domiciliu pentru ca a deturnat bani publici destinati rețelei de canalizare.
Gheorghe este acuzat că ar fi acceptat la plată și achitat ilegal, în perioada 2011-2017, aproape 36 de milioane de lei unei firme care trebuia să se ocupe de modernizarea orașului. Concret, lucrările pentru o nouă stație de epurare și pentru extinderea rețelei ar fi rămas doar în acte.
În tot acest timp, Aeroportul Otopeni s-a extins în 2012 cu 16.600 metri pătrați și 24 de porți de îmbarcare. Surse din cadrul aerogării au explicat că, și inainte de modernizare, nu s-a pus niciodată problema conectării la rețeaua de canalizare a orașului-mama tocmai din cauza managementului deficitar, din fruntea primăriei, la acest capitol.
Astfel, la începutul anilor 2000, experții de la direcțiile de specialitate din cadrul aeroportului au venit cu o soluție de avarie și au reușit să obțină finanțare pentru construcția unei conducte de 9,4 kilometri lungime care să ocolească Otopeniul și să mufeze aerogara la rețeaua de canalizare a orașului Voluntari.
“Putoarea” din 2019
La începutul anului 2019, un fenomen meteo ciudat lovește Sudul României și aproape că dă peste cap activitatea aeroportului. “Ploaia înghețată” a necesitat folosirea unor cantități record de degivranți pentru a menține orarul de zbor.
Deși sunt substanțe ecologice, care se descompun la o anumită concentrație fără să afecteze mediul, acestea au ajuns în drenurile de sub piste după ce conducta către Voluntari nu a mai făcut față. De aici, substațele, în concentrații mari, s-au vărsat în Valea Pasărea prin tuburile pentru ape pluviale.
În tot acest timp, potrivit datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, Primăria Otopeni vărsa în canalul colector care alimentează Râul Pasărea aproape doi metri cubi de ape uzate netratate pe secundă, în condițiile în care cursul apei, în zona comunei Tunari, înregistrează o medie anuală de cel mult un metru cub pe secundă.
Din pricina unor incidente de mortalitate piscicolă în lacurile de acumulare din aval și a mediatizării situației, autoritățile declanșează verificări.
Emil Grigore, comisar şef la Garda de Mediu Ilfov și coleg de partid cu primarul din Otopeni, declara la momentul respectiv, pentru Digi24: „Elementele constatate în zonă ne-au dus cu gândul la Compania Aeroportuară. […] Compania Aeroportuară a fost sancţionată, doi operatori de handling aflaţi în contract cu această companie au fost şi dânşii sancţionaţi”. Pe lângă aeroport, Emil Grigore sancționează și un complex rezidențial, aflat la 10 kilometri în aval.
Primăria din Otopeni este ocolită de amenzi și de mediatizarea situației deși inspectorii de la Apele Române aveau în pregătire în acea perioadă o plângere penală cu privire la deversările constante de apă netratate de la stația Otopeniului, aflată la un kilometru în amonte de conducta aeroportului. Totul la capătul a numeroase amenzi și notificări pentru punere în legalitate transmise primarului din Otopeni.
Astfel, cu alte cuvinte, poluarea accidentală de la aeroport s-a suprapus peste cea istorică a orașului Otopeni, rezultând un mix letal de substanțe chimice și ape uzate netratate care au ajuns ulterior în Râul Pasărea.
Paradoxal, fix în aceeași perioadă, comisarul şef al Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore, era la butoanele unei afaceri cu vidanje, care preluau levigatul de la groapa de gunoi din Vidra și îl deversau direct în Râul Argeș, după cum a dezvăluit Buletin de București aici.
Indolență de “hazna”
În urma scandalului, specialiștii aeroportului declanșează procedurile pentru construirea unei stații de epurare în regie proprie și iau o serie de măsuri pentru a împiedica viitoarele accidente. Se întocmește inclusiv un plan de contingență care presupune diluarea apelor de pe pistă cu apă curată, astfel încât, în cazul în care conducta către Voluntari dă în preaplin, degivranții să ajungă în Valea Pasărea într-o concentrație care să nu pună în pericol mediul înconjurător.
La această oră, Aeroportul a terminat deja documentațiile de atribuire. A fost recepționat studiului de fezabilitate și au fost urmate etapele necesare pentru demararea procedurii de achiziție a contractului de proiectare execuție și a contractului de asistență tehnică și dirigenție de șantier.
“Până la finalul anului estimăm că vor fi contractate lucrările/serviciile”, au transmis reprezentanții companiei la solicitarea Buletin de București.
În tot acest timp, Primăria Otopeni a reușit să obțină doar un aviz de gospodărire a apelor, un document simplu emis de inspectorii de la Apele Române, în vederea unei extinderi ulterioare, fără o data precisă, a stației de epurare a orașului.
Asta în condițiile în care, potrivit inspectorilor de la Apele Române, volumele de apă evacuate zilnic de instituția condusă de primarul Gheorghe sunt de peste trei ori mai mari decât capacitatea stației și cresc de la lună la lună.
Stația de epurare a Aeroportului ar trebui să aibă o capacitate de epurare de 3,3 metri cubi de apă pe secundă, un debit care să acopere inclusive nevoile viitoare.
La acesta se adaugă și debitul mediu de 1,5 metri cubi pe secundă pe conducta către Voluntari. Pentru acesta din urmă, aeroportul plătește în conturile primăriei controlate de Florentin Pandele peste 30.000 de euro pe lună, bani care ar fi putut să se ducă în funcționarea, și de ce nu, în extinderea capacităților de epurare ale Otopeniului.
Orașul administrat de 26 de ani de liberalul Silviu Constantin Gheorghe, plasat sub arest la domiciuliu pentru 30 de zile pentru fraudarea fondurilor pentru o nouă stație de epurare, are un buget anual de 36 de milioane de euro. Prin comparație, orașul Măgurele, aflat la polul opus, în Sudul Capitalei, și cu o populație similară, are un buget de 7 milioane de euro.
FOTO: Inquam Photos George Călin/Alexandra Pandrea
CITEȘTE ȘI
