Cei doi notari, reținuți în decembrie de procurorii anticorupție, au fost trimiși în judecată în dosarul certificatelor false de moștenitor. Concret, funcționarii publici ar fi creat un mecanism prin care imobile de valoare, dar părăsite sau fără moștenitori, erau date unor persoane, pentru foarte mulți bani.
Unul dintre notari, Seceleanu Lidia Simon, este acuzat de luare de mită, fals intelectual, comis în formă simplă și continuată, instigare la fals material în înscrisuri oficiale, instigare la uz de fals și abuz în serviciu. În același dosar dosar, procurorii DNA o acuză pe Cutaru Eugenia de instigare la fals intelectual în formă continuată și instigare la abuz în serviciu.
Pe lângă cele două, procurorii mai acuză patru personae fizice de fals, abuz în serviciu, înșelăciune și uz de fals. Alte cinci persone sunt trimise în judecată, în stare de libertate, pentru abuz în serviciu, înșelăciune, tăinuire,fals și uz de fals.
DNA precizează că ‘’prezența cauză vizează eliberarea nelegală, de către unele cabinete notariale, în perioada 2019-2022, contra unor sume de bani, a unor certificate de moștenitor, precum și a altor acte care atestau în fals dreptul de proprietate asupra unor imobile aflate pe raza municipiului București, imobile nerevendicate ori care au aparținut unor persoane fără moștenitori. După obținerea documentelor respective, imobilele erau vândute la prețul pieței’’.
Mecanismul falsurilor
Concret, Lidia-Simona Seceleanu împreună cu Cutaru Eugenia și celelalte persoane trimise în judecată au eliberat, ilegal peste 20 de certificate care atestată că beneficiarii erau singurii moștenitori. Seceleanu ar fi eliberat, tot ilegal, și alte documente cum ar fi contracte de cesiune și contracte de vânzare-cumpărare.
Prin acestea li s-ar fi permis, în mod nelegal, unor personae, printre care și o parte dintre cele cercetate, să achiziționeze terenuri în județul Ilfov. Efectele procurilor ar fi încetat însă cu mai bine de 15 ani în urmă, din cauza morții proprietarilor. Procurorii spun că valoarea totală a terenurilor depășește 2 milioane de lei. De asemenea, tot în baza acestor procuri, se puteau înstrăina părți sociale din diverse societăți comerciale, evaluate la peste un milion de euro.
Înainte de trimiterea în judecată, unul dintre inculpați a încheiat un acord în care și-a recunoscut vină și a fost de acord cu pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare, cu executare.
DNA mai spune că “în dosar au fost dispuse măsuri asigurătorii pentru indisponibilizarea imobilelor ce nu au fost valorificate de inculpați până la dată emiterii mandatelor de arestare preventivă, precum și pentru recuperarea prejudiciului produs prin înstrăinarea celorlalte imobile (aproximativ 583.912 euro, 1.128.994 lei și 33.901 USD)”. Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel București.
