Odată cu scăderea temperaturilor, nivelul de poluare crește semnificativ în orașe. Joi dimineață, 31 octombrie, în jurul orei 09:00, harta senzorilor de monitorizare a calității aerului se înroșise aproape complet, indicând o poluare masivă în București.
Oana Neneciu, directoarea executivă a Ecopolis și coordonatoarea platformei Aerlive , explică pentru Buletin de București că „poluarea de iarnă” este un fenomen constant, care ne afectează de la an la an și culminează cu perioada sărbătorilor de iarnă. Aceasta este cauzată de un cumul de factori, de la încălzirea rezidențială și arderile ilegale, la eterna problemă a traficului bucureștean.
Ce putem să spunem cu siguranță este că indiferent de poluant sau de sursele de poluare, atunci când începe sezonul rece și încep temperaturile să scadă, după ce trecem de 15 octombrie, încep și poluanții să devină mai agresivi, în cantități mult mai mari, culminând cu perioada sărbătorilor de iarnă, care în mod tradițional, este cea mai poluată perioadă din an.
Poluare masivă în București. Harta roșie a Capitalei
În jurul orei 09:00, peste jumătate din senzorii rețelei independente Aerlive erau roșii, indicând un nivel foarte ridicat al poluării.
Spre exemplu, senzorul montat la Spitalul Colțea din centrul Capitalei arăta o valoare de 109 µg/m3 în cazul particulelor în suspensie PM10, de peste două ori mai mare decât valoarea limită stabilită de Legea 104/ 2011 privind calitatea aerului înconjurător (50 μg/m3 – valoarea medie zilnică).
Și cei 164 senzori ai rețelei independente uRADMonitor arătau o medie de 58,6 µg/m3 în cazul particulelor fine PM2,5, de aproape patru ori mai mare față de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, care stabilesc o medie de 15 µg/m3 la 24 ore.
Cauzele „poluării de iarnă”. În top, încălzirea rezidențială
Poluarea aerului se intensifică în timpul sezonului rece, din cauza mai multor factori, printre care: încălzirea rezidențială, traficul din Capitală, condițiile meteo, arderile ilegale de deșeuri și nu numai.
S-a dat drumul la termoficare. Fiind temperaturile joase, cetățenii au dat drumul la centralele individuale. Multe astfel de instalații din Capitală încă funcționează pe combustibili solizi și asta este o cauză majoră a acestei „poluări de iarnă”, cum îi spunem noi.
oana neneciu
Oana Neneciu explică cum încălzirea centralizată este considerată cea mai puțin poluantă variantă, „dacă nu ardem păcură în CET-uri”, pe când centralele pe lemn și sobele sunt cele mai nocive, mai ales în contextul în care oamenii, pe lângă lemn, folosesc și alte materiale drept combustibil, inclusiv deșeuri.
„Să zicem că nu ardem păcură în CET-uri. Încălzirea pe gaz, pe centrale de bloc, ar mai fi o variantă ok.
Deja centralele individuale, chiar dacă sunt pe gaz, dar au evacuarea la nivelul apartamentului, nu sunt ok, pentru că generează multe pulberi în suspensie.
Iar cele mai nocive sunt sistemele de încălzire pe combustibil, centralele pe lemn și sobele, care generează cea mai multă cenușă, cel mai mult praf și cele mai multe particule.”
Coordonatoarea platformei Aerlive trage un semnal de alarmă și cu privire la lipsa datelor pe sistemele de încălzire folosite de bucureșteni.
CITEȘTE ȘI: Microcentrale de 27 de milioane de euro pentru peticirea Termoenergetica. Unde ar urma să fie amplasate
Arderile ilegale și traficul
Dacă centrul Capitalei este cel mai afectat de poluarea provenită din trafic, periferia și zonele mărginașe se confruntă cu o poluare masivă cu pulberi în suspensie, provenite din arderi.
Dacă ne uităm pe senzori în zilele când sunt semnalate aceste focuri, vom vedea și creșteri ale valorilor. Deci practic, se corelează aceste episoade de arderi ilegale care au loc cu precădere în Sintești, Vidra, Afumați. Și la groapa de la Rudeni, care teoretic este închisă, de multe ori mai au loc incendii.
oana neneciu
Oana Neneciu povestește cum cetățenii sunt frustrați de lipsa de acțiune a autorităților. Spre exemplu, cei din Corbeanca sesizează periodic arderi de miriști și alte resturi vegetale. De alfel, fenomenul se intensifică toamna.
Toamna începe această „curățenie” prin care românii înțeleg să dăm foc la tot ce este uscat, ca să se regenereze. E un fel de tradiție, obișnuință și atunci avem probleme foarte, foarte mari în anumite zile.
Și în apropierea gropilor de gunoi Rudeni, Vidra și Glina, cetățenii se plâng de un aer irespirabil: „Bănuiala noastră e că se dă foc unor cantități uriașe de deșeuri”.
Din păcate, nu avem instituții locale care să funcționeze conform legii. Pentru că dacă am avea o Poliție Locală care să funcționeze, Poliție Națională, Jandarmerie, Pompieri și Gardă Națională de Mediu care să acționeze în aceste zone în mod frecvent, cu siguranță că s-ar opri sau măcar diminua aceste fenomene.
Poluare masivă în București, de sărbători
Și condițiile meteo contribuie la valorile ridicate de poluanți înregistrate în Capitală. Calmul atmosferic și inversiunea termică nu permit degajarea particulelor, poluarea rămânând la sol.
Inversiunile termice sunt fenomene normale care se produc peste tot în lume cu precădere toamna și primăvara devreme.
Concret, din cauză că nu există curenți de aer, o pătură de aer rece staționează la sol iar acolo se concentrează substanțele poluante.
De regulă, în timpul sărbătorilor de iarnă, sunt înregistrate cele mai mari cantități de poluanți. De pildă, anul trecut, apogeul a fost atins în zilele de 24 și 31 decembrie. Periferia orașului a fost cea mai afectată, cu media zilnică depășind chiar și cu 400% valoare maximă admisă ca medie anuală, arată raportul realizat de Ecopolis.
CITEȘTE ȘI: Poluarea în Capitală｜Comparație între 2023 și anii precedenți
