Bucureștiul a înregistrat vineri dimineață, la ora 6:00, un episod major de poluare a aerului. Datele colectate de rețeaua independentă de monitorizare uRADMonitor, indică o deteriorare semnificativă a calității aerului și marchează începutul așa-numitului „sezon al senzorilor roșii” care însoțește scăderea temperaturilor.
Media la nivelul rețelei de monitorizare București-Ilfov, care cuprinde 149 de senzori, a ajuns la 55.450 µg/m³ pentru particulele fine PM2.5. Această valoare depășește de peste trei ori recomandarea de 15 µg/m³ pentru media zilnică stabilită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Deși legislația națională stabilește o limită mai permisivă pentru media anuală a PM2.5 de 25 µg/m³, valoarea înregistrată la ora 6:00 dimineața depășește și această limită.
„Harta roșie” a Bucureștiului
Harta generală a senzorilor la ora 06:00 arăta o predominanță a punctelor roșii, care semnalează un nivel de poluare foarte ridicat, în special în zona central-nordică și cea de Vest a Capitalei.
Zone precum Aviatorilor, Floreasca, Dorobanți, Grivița și cartierul 16 Februarie au fost afectate de concentrații mari de poluanți.
Fenomenul de poluare nu a fost izolat doar în Capitală. Harta lărgită arată că și zonele limitrofe, cum ar fi Pipera Voluntari, Otopeni sau Chitila, au înregistrat valori mari.
Cea mai mare intensităte a poluării s-a regăsit în zona centrală. În perimetrul Piața Romană, datele colectate senzorii uRADMonitor indicau o medie de 139.103 µg/m³ pentru PM2.5.
Această valoare depășește de aproape nouă ori pragul recomandat de OMS.
Concentrațiile ridicate de PM2.5 sunt deosebit de periculoase, deoarece aceste particule foarte mici pot pătrunde adânc în plămâni și chiar în fluxul sangvin și au efecte dovedite asupra sănătății respiratorii și cardiovasculare.
Factorii care pun „cărbuni” peste poluarea de iarnă
Acest tip de poluare masivă, care se manifestă frecvent odată cu debutul sezonului rece, este un fenomen recurent, cauzat de un cumul de factori, potrivit experților.
Trecerea la regimul de încălzire, fie că este vorba de centrale individuale pe gaz, care eliberează oxizi de azot, sau de sursele pe combustibili solizi, centralele pe peleți sau șeminee, contribuie major la eliberarea de particule în suspensie.
Aceasta se suprapune peste problema de fond a traficului intens din București, care rămâne o sursă constantă de emisii poluante.
La fel ca în episoadele de poluare anterioare, și de această dată este probabil ca inversiunea termică și calmul atmosferic să fi jucat un rol esențial.
Aceste fenomene meteo împiedică dispersia naturală a poluanților, menținând un “plafon” de aer rece și poluat la nivelul solului, la câțiva metri deasupra orașului.
