Cele mai multe apeluri la 112 la nivel național s-au înregistrat în Capitală, cu peste un milion de apeluri în primele opt luni ale anului 2024. Dintre acestea, aproximativ o treime nu erau urgente, conform datelor publicate de Serviciul Special de Telecomunicații (STS).
Referitor la situația apelurilor abuzive, un bucureștean a sunat la 112, în aceeași perioadă, de peste 2.800 ori, a transmis instituția pentru Buletin de București.
La nivel național, operatorii STS din cadrul Serviciului de urgență au preluat peste 6,7 milioane de apeluri, dintre care peste 1,1 milioane doar din zona metropolitană București-Ilfov.
Apeluri abuzive la 112: 10 pe zi, timp de opt luni
Circa 32% dintre cele peste 1,1 milioane de apeluri, adică peste 360.000, nu au fost urgente. În această categorie intră și cele abuzive.
De pildă, 2.891 apeluri au fost preluate de la același număr de telefon, la nivelul Centrului unic pentru apeluri de urgență 112 București-Ilfov, în 2024.
Un calcul simplu arată că, în medie, persoana în cauză a sunat de câte zece ori pe zi, în fiecare zi din primele opt luni ale acestui an.
La nivel național, circa 163.000 apeluri au fost abuzive, fiind efectuate de persoane care au făcut glume sau au adresat injurii operatorilor. Trei sferturi dintre apelanții abuzivi au fost adulți, transmite STS.
Spre exemplu, o persoană din Iași a apelat în mod abuziv numărul 112 de peste 15 mii de ori, ceea ce înseamnă o medie zilnică de 62 de apeluri. Apelantul a utilizat o cartelă prepaid și, de cele mai multe ori, a avut un comportament neadecvat față de operatori.
Potrivit legislației, apelurile abuzive sunt sesizate de STS către Poliția Română, în vederea identificării și sancționării apelanților.
Apelarea abuzivă la 112 se pedepsește cu amendă până la 2.000 de lei, iar dacă echipajele de intervenție se deplasează în teren și constată că a fost o alertare falsă, de tipul unei amenințări false cu bomba sau a unui accident care nu s-a produs, amenda poate ajunge la 4.000 de lei.
O nouă contravenție, în interval de un an, se sancționează cu amendă de la 4.000 de lei la 8.000 de lei.
Apelarea repetată, cu rea intenție, a numărului 112, fără a avea o urgență ori pentru a aduce injurii operatorilor, constituie abuz și se sancționează, dar cel mai important, poate costa viața unei persoane care are nevoie urgent de ajutor.
Apeluri non-urgente: Confuzii și „pocket-dials”
Din cele 6,7 milioane de apeluri înregistrate la nivel național, 2,7 milioane sunt apeluri non-urgente. Peste 360.000 s-au înregistrat în zona metropolitană-București-Ilfov. Pe lângă cele abuzive, aici intră și cele efectuate din greșeală sau din anumite confuzii.
Mai precis, au fost înregistrate cazuri când apelanții, deseori persoane vârstnice, sună la 112 pentru a cere numerele de telefon ale altor instituții, cum ar fi Casa de Pensii sau Poliția Locală.
Totodată, au existat situații când apelanții considerau situația a fi urgentă, însă în realitate nu era. Un caz concret ar fi un apelant care a sunat pentru că îi dispăruse mașina, însă ulterior și-a dat seama că a fost ridicată, întrucât nu parcase corespunzător.
Potrivit STS, o altă situație des întâlnită se referă la blocajele în trafic. În urma producerii unui accident, șoferii blocați în trafic sună la 112 pentru a afla ce s-a întâmplat sau când va fi eliberată circulația.
În funcție de caz și de disponibilitate, dacă restul liniilor nu sunt ocupate, operatorii STS îndrumă apelanții să contacteze instituția cu atribuții în domeniu.
O pondere semnificativă a apelurilor non-urgente la 112 vine și din manipularea necorespunzătoare a telefonului, din încercarea de a suna la un număr asemănător sau din neconfigurarea corectă a tastelor rapide.
De altfel, sunt și multe situații de apelare involuntară, din buzunar – „pocket dial”. În cele mai multe astfel de cazuri, persoana nu realizează că a sunat la 112.
Operatorii STS recomandă utilizarea atentă a telefonului sau a altor dispozitive, cum ar fi smartwatch-urile. În cazul în care o persoană este reapelată de Serviciul de urgență 112, ar trebui să răspundă și să informeze că apelul a fost făcut din greșeală.
CITEȘTE ȘI: Capitală în „ritm de melc”. Viteza medie de deplasare a mijloacelor de transport în comun, sub 14 km/h
