Viteza medie a autobuzelor din București, pe 80% din linii, este sub 15 km/h. Doar o cincime din liniile de autobuz care operează în Capitală depășesc această viteză în timpul săptămânii, arată Masterplanul Velo al PMB.
Mai exact, din cele 66 liniile locale de autobuz, 54 circulă cu mai puțin de 15 km/h (viteza medie). Întârzierile sunt cauzate, în principal, de faptul că transportul public nu este separat de restul traficului pe segmentele foarte aglomerate.
Liniile de autobuz cu cea mai mică viteză
Linia 222 este cea mai afectată de congestia rutieră, viteza medie a autobuzelor pe acest traseu fiind de doar 6,46 km/h.
Potrivit documentului, viteza redusă pe linia 222 (Drumul Taberei – Prelungirea Ghencea – Cartierul Latin) este cauzată de „fluxurile ridicate de trafic din sectoarele 3, 4 și 5, care converg spre Bulevardul Iuliu Maniu în orele de vârf, îndreptându-se spre centura Bucureștiului.”
CITEȘTE ȘI: EDITORIAL | Valea înjurăturilor în cascadă
De altfel, Buletin de București a scris și în trecut despre problemele de infrastructură din zona Prelungirea Ghencea-Cartierul Latin. Stațiile de autobuz nu sunt adăpostite, în vreme ce trotuarele, oricum deteriorate, sunt ocupate de mașini.
Deși calitatea infrastructurii scade odată cu apropierea de centura Bucureștiului, zonele periferice și localitățile limitrofe Capitalei rămân principalii poli de dezvoltare ai segmentului rezidențial.
Nici Prelungirea Ghencea, nici orașul Bragadiru nu fac excepție de la această regulă, fiind incluse în „principalele zone cu infrastructură precară și construire densă”.
CITEȘTE ȘI: REPORTAJ | „Drama” stradală a Prelungirii Ghencea. Cartiere construite pentru profit, nu pentru oameni
A doua cea mai scăzută viteză de deplasare s-a înregistrat pe linia 278 (Strada Preciziei – Strada Tineretului). Viteza medie a autobuzelor: 9,29 km/h.
Traficul rutier duce la o scădere semnificativă a eficienței serviciilor de transport în comun, motiv pentru care analiza din Masterplanul pentru biciclete sugerează optimizarea traseelor și introducerea benzilor dedicate transportului public.
Troleibuzul, cea mai puțin dezvoltată modalitate de transport
Infrastructura destinată troleibuzelor este cea mai puțin dezvoltată comparativ cu restul modalităților de transport în comun (autobuz, tramvai, metrou).
Cele 13 linii de troleibuz existente sunt deservite de patru depouri situate în Berceni, Bucureștii Noi, Bujoreni și Vatra Luminoasă. La fel ca în cazul autobuzelor, circulația le este îngreunată de traficul auto și lipsa benzilor unice.
Traseele și distanțele dintre stații au rămas neschimbate, conform unei scheme din perioada comunistă, motiv pentru care asigură transportul călătoriilor cu precădere în centrul orașului, potrivit sursei citate.
În ciuda provocărilor precizate, Capitala deține cel mai complex sistem de transport public din România.
