Pe modelul protestelor din universităţi din Europa ori de peste Ocean, câteva zeci de studenţi din Bucureşti şi-au organizat o veritabilă tabără în curtea Facultăţii de Psihologie din cadrul Universităţii Bucureşti. O mişcare antigenocid, spun ei, de solidarizare cu victimele nevinovate din Fâşia Gaza.
Încă de luni, cele câteva zeci de tineri protestatari şi-au ridicat primele corturi şi şi-au aşternut pături şi izoprene pe iarba din curtea facultăţii. Tabăra le e străjuită de pancarte, ei sunt soldaţi ai crezului lor, iar cărţile şi telefoanele arme. Au şi provizii – tot felul de mâncare strânsă laolaltă, ca-n camera de cămin. Însă, nimic violent, nimic agresiv, nici în comportamentul, nici în discursul lor. Dimpotrivă – au un mesaj pacifist, aşa cum o spun chiar ei.
Mișcarea noastră este complet incluzivă și respinge discriminarea. Nu vom tolera antisemitismul, islamofobia, xenofobia, homofobia sau orice alt tip de discriminare! (…) Critica noastră nu este îndreptată către poporul evreu, ci către statul israelian și către reprezentanții acestuia.
mesaj de pe grupul lor de telegram
Bucureştiul pâlpâie şi el acum pe harta protestelor globale. Numai în ultima lună au fost astfel de acţiuni în Amsterdam, Seattle, New York, Los Angeles, Montreal, Sao Paolo, Londra, Madrid, Sydney și altele, conform Reuters.
Protestatarii din București și-au stabilit tabăra în curtea Facultății de Psihologie, lângă gardul Administrației Prezidențiale, iar după trei zile de protest pașnic, numărul corturilor s-a triplat. Ei se organizează pe un grup de Telegram, unde au comunicat și revendicările lor. Cer o încetare imediată şi permanentă a conflictului din Fâșia Gaza și ca universitățile să întrerupă orice parteneriat cu companiile israeliene.
„Legat de revendicări, vom porni de la ruperea parteneriatului UNIBUC – TECHNION Israel”, se arată în mesajul organizatorilor.
„Cerem deplină transparență din partea universității. Este voința și datoria noastră morală ca, indiferent de parteneriatele bilaterale sau nu, să fim solidari cu poporul palestinian și cu lupta studenților din întreaga lume”, au mai adăugat ulterior pe canalul de Telegram.
Cum arată tabăra, din mijlocul oamenilor
Reporterii Buletin de București au vorbit cu organizatorii pentru a afla cum se organizează grupul de studenți și ce activități au pe parcursul șederii în tabără.
„Ne-am întâlnit pe canalul de Telegram, acolo am aflat mai multe informații și ne-am unit. Ne-am împărțit task-urile între noi și ne organizăm pur și simplu ca un grup informal. Împărțim fiecăruia dintre ei câte o nouă responsabilitate, astfel încât toți să fim pe poziții de egalitate și nimeni să nu facă mai multe decât celălalt”, ne-a comunicat unul dintre organizatori.
Tinerii cântă, râd, citesc, au jocuri și confecționează pancartele de protest. În cea mai mare parte a timpului, este liniște în tabără. Din când în când mai trec pâlcuri de studenţi ori profesori, cu treabă sau ieşiţi la o scurtă plimbare.
„Atmosfera e una destul de calmă, liniștită. Urmează să avem o ședință comunitară. Lumea abia a mâncat. Ne jucăm, vorbim, socializăm, e ok, e relaxat”, a spus persoana desemnată să comunice cu presa.
Pe lângă corturi, și-au stabilit o zonă distinctă în care să depoziteze mâncarea pe care o aduc ei, dar și alți oameni care au auzit despre cauză și vin doar să lase cele necesare. De asemenea, au o mică bibliotecă la care contribuie toți cei interesați, chiar și din exteriorul taberei.
Evident, pe un aşa subiect divizant, părerile trecătorilor sunt împărţite. Unii se uită refractar, alţii cu timidate, alţii vin şi întreabă curioşi ce se întâmplă în curtea facultăţii lor.
„Chiar au venit la noi și astăzi mai multe grupuri de studenți, au vrut să dialogheze cu noi, le-am arătat tabăra, am făcut un mic tur, le-am explicat ce se întâmplă, apoi i-am întrebat dacă vor să participe la ceea ce facem noi și chiar au rămas”, a mai spus organizatorul.
Prima noapte în tabără
Organizatorii au povestit cum a arătat prima noapte pentru ei și restul studenților care au dormit luni în curtea rectoratului.
„Paznicii la un moment dat s-au culcat și așa că intrările nu erau păzite. Ne-am hotărât să avem ture de noapte și să stea cel puțin două-patru persoane pe tură și să fie responsabili, să aibă grijă dacă vine cineva sau să ne anunțe. Dar în prima noapte toată lumea a fost atât de entuziasmată încât din 20-30 cred că 10-15 persoane am stat treze pentru că eram pur și simplu încântați că am reușit să aducem chestia asta în realitate și că nu a rămas doar la planul de idee și chiar a luat naștere într-un mod foarte frumos”.
Ei se arată încrezători că restul zilelor vor decurge la fel de pașnic și fără evenimente neplăcute sau care să le pună siguranța în pericol.
Vizitatorii din tabăra mișcării pro-Palestina
Studenții au fost anunțați că rectorul Universității, însoțit de poliție, va veni să discute și să negocieze cu ei în prima seară. Rectorul nu a mai venit, în schimb au venit să îi ia la întrebări Poliţia şi Jandarmeria.
De asemenea, candidatul la Primăria Capitalei din partea AUR, Mihai Enache, a dat buzna în tabăra studenților, a făcut câteva poze, le-a mutat bannerele și a făcut o filmare de pe statuia Anei Davila, conform unor protestatari care au asistat la scenă. Întrebat de protestatarii care se temeau că acesta le va confisca electoral protestul, a răspuns evaziv şi, la scurtă vreme, s-a făcut nevăzut.
„Ne așteptăm în continuare la situații din acestea, în care persoane care pot să vină să facă contramanifestații și suntem pregătiți pentru asta. Am discutat și discutăm în continuare cu persoanele noi care vin la noi în tabără, astfel încât să ne putem proteja și să ne oferim o siguranță de care avem nevoie și să ne bazăm unul pe altul”, a adăugat organizatorul după vizita politicianului.
După acest episod, organizatorii au transmis că se delimitează de orice asociere cu candidatul AUR și ideologia partidului.
Ploaia din Capitală nu a descurajat studenții
Miercuri dimineață, oamenii care dormeau în corturile din curtea Rectoratului au fost luați prin surprindere de ploaie.
„Abia ne-am trezit și erau toate lucrurile ude, fleașcă, fleașcă și eram șase oameni afară care alergam să ne cocoțăm în copaci să prindem prelată (…) Până la urmă a fost ok, a fost un pic mai dificil, dar ploaia n-o să ne împiedice sau să ne oprească în niciun caz”, ne-a asigurat unul dintre organizatori.
Studenții au făcut o postare pe Instagram în care anunță că au nevoie de materiale impermeabile, pelerine, umbrele și corturi. La scurt timp după anunț, mai mulți oameni au venit să doneze materialele necesare.
„Am fost foarte încântați și nu ne așteptam că oameni care pur și simplu ne urmăresc pe pagina de Instagram au venit să ne ofere această susținere. Suntem foarte recunoscători”, ne-a spus persoana care a comunicat cu reporterii.
Întâlnirile comunitare și organizarea pe viitor
În fiecare zi, protestatarii se strâng toți pe pături în zona centrală a taberei pentru a împărtăși impresii și pentru a plănui activități și alte aspecte organizatorice. Toți din tabără iau parte la întâlnire, propun sugestii pentru o structură mai bună a sistemului lor, apoi votează.
În final, organizatorii aspiră ca tabăra să fie din ce în ce mai numeroasă pentru a face cât mai vizibil mesajul lor.
„Abia așteptăm să ne mărim comunitatea. Suntem niște persoane care sunt deschise către un dialog, către discuții, către a purta argumente. Dacă sunt întrebări, vrem să le răspundem. (…) Suntem o comunitate care vrea să își iubească membrii, să creăm o conexiune mai departe. (…) Și vrem ceva de lungă durată, ceva pentru care să luptăm împreună până revendicările noastre sunt împlinite”, a încheiat unul dintre organizatori.
