Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Wednesday , 27 November 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleFeaturedPrimărieReportaj

REPORTAJ | Focarul de infecție din centrul Capitalei. Prestigioasa şcoală de meserii „Ciocanul” este acum o ruină

898
FOTO: Andreea Tudor

Deși este declarată monument istoric, prima școală de meserii din România zace în paragină de ani de zile, chiar sub ochii autorităților bucureștene. Doar dărămăturile și numele străduței lăturalnice au rămas ca amintire. Clădirea și corpurile adiacente au fost distruse de trecerea timpului, nepăsarea funcționarilor publici și daunele provocate de cei care i-au trecut pragul pentru a se mai scăpa de cine știe ce deșeuri. În timp, a devenit groapă de gunoi și refugiu pentru persoanele fără adăpost ori pentru consumatorii de droguri.

FOTO: Andreea Tudor

Fosta Școală Ciocanul este pe Calea Dudești, la numerele 127-129. Acolo este acum un teren abandonat, unde s-au format munți de gunoaie: mobilă veche, haine zdrențuroase, peturi și ambalaje, deșeuri din construcții, și brazi din perioada sărbătorilor. Conștienți de lipsa repercusiunilor, oamenii aleg „calea ușoară” pentru a se debarasa de obiectele ce nu le mai folosesc: aruncă fel și fel de deșeuri, scutindu-se de drumuri lungi şi de posibile costuri suplimentare.

FOTO: Dragoș Straulat

Cu ferestrele sparte și tencuiala căzută, imobilele au rămas doar scheleți ai instituției de prestigiu de odinioară. Acoperișul a fost „dezbrăcat” de țigle, ușile au dispărut, porțile din fier ruginit au fost găurite.

Degradarea imobilelor a continuat de-a lungul anilor, fără nicio urmă de implicare a autorităților. Zeci de sesizări au fost trimise către autorități (Primăria Sectorului 3, Poliția Locală, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranță Alimentelor București, Primăria Capitalei, Garda de Mediu) din partea cetățenilor ce locuiesc în zonă.

De fiecare dată, răspunsul a fost același: „Nu se poate face nimic”. Acum un an și jumătate, proprietarele imobilelor au fost sancționate contravențional, însă s-a renunțat și la această încercare „timidă” de a îndrepta lucrurile, întrucât societatea ce deține clădirile este în insolvență, „motiv pentru care nu se pot aplica măsuri coercitive”. Exasperată de „ping-pong-ul” dintre instituții, Alexandra Mușat, cetățean al Sectorului 3, decide să apeleze la presă și semnalează situația către Buletin de București:

(…) Mi-aș dori să trăim într-un mediu curat și civilizat, în special în centrul unei capitale europene, dar se pare că autoritățile române nu fac nimic până nu moare cineva

Alexandra Mușat, Locuitor al Sectorului 3

Ascunzându-se sub „limita competențelor legale”, autoritățile au transmis cetățenilor că nu pot lua măsuri pentru remedierea situației, întrucât clădirea și corpurile adiacente sunt încadrate pe Lista Monumentelor Istorice (Categoria B), fiind totodată și proprietate privată. În aceste cazuri, proprietarii sunt responsabili de îngrijirea terenului, respectiv conservarea monumentelor.

Totuși, potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, alineatul (1): Monumentele istorice sunt protejate indiferent de regimul lor de proprietate sau de starea lor de conservare. O măsură la îndemâna autorităților este exproprierea pentru cauză de utilitate publică a monumentelor istorice și a zonelor de protecție a acestora sau instituirea unor servituți, ce poate fi inițiată și aplicată numai cu avizul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, conform alineatului (3).

Într-o tragică ironie, totul se întâmplă chiar sub nasul autorităților, Primăria Sectorului 3 având sediul la doar 10 minute de mers pe jos. Dacă fotografiile trimise redacției de locuitorii sectorului sunt făcute în timp, imaginile surprinse de reporterii Buletin de București au fost făcute la doar două zile după ce primăria condusă de Robert Negoiță a trimis un echipaj de salubrizare.

FOTO: Alexandra Mușat

Trebuie menționat că echipajele primăriei au intervenit la doar o zi după ce situația dezastruoasă a locului a apărut într-un scurt reportaj televizat, explică Alexandra Mușat pentru Buletin de București. În același timp, terenul a fost curățat doar parțial. În acest context, acțiunea pare să fi fost mai mult făcută „de ochii lumii”, nu dintr-o subită dorință de implicare.

Terenul este format din trei loturi, cu numere cadastrale diferite. La sfârșitul lunii februarie, va fi organizată o licitație publică pentru vânzarea imobilului înscris în Cartea Funciară cu nr. 227050, compus din teren în suprafață de 1436 mp și construcția S+P+Pavilion A – Liceul Timpuri Noi”, se arată în anunțul lipit pe poarta ruginită a zidului.

FOTO: Andreea Tudor

În cazul monumentelor istorice clasate în grupa B, serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național au drept de preemțiune (dreptul de a achiziționa cu prioritate). În cazul în care nu este exercitat, se transferă autorităților publice locale timp de 15 zile.

Reporterii Buletin de București au transmis o solicitare de informații publice către Primăria Capitalei, respectiv către Ministerul Culturii, pentru a afla dacă au fost luate alte măsuri pentru conservarea monumentului. Răspunsul nu a fost trimis până la data publicării articolului, însă îl vom publica de îndată ce îl vom primi.

Situația era similară și în 2017, după cum povestește Dragoș Stratulat, proprietarul unei case aflate la limita de proprietate cu terenul școlii:

S-a transformat într-o groapă de gunoi, ascunsă în mijlocul orașului, în spate la Alba Iulia, ce înflorește continuu. Pe de altă parte, a devenit casa, din ce în ce mai numeroasă de la un an la altul, a oamenilor fără adăpost care consumă tot felul de substanțe.

Dragoș Straulat, Locuitor al Sectorului 3

Toate asociațiile de proprietari din zonă sunt „absolut terorizate” de situație, întrucât consumatorii de droguri cerșesc foarte agresiv, forțează ușile din scara blocurilor sau provoacă incendii, fie din încercarea de a se încălzi în timpul perioadelor friguroase, fie din cauza fumatului.

În cursul zilei de 13 ianuarie, pompierii au intervenit de două ori în aceeași locație. La solicitarea Buletin de București, Inspectoratul de Urgență București-Ilfov (ISU B-IF) a transmis că anul trecut, cinci incendii au avut loc la adresa fostei instituții de învățământ. În toate situațiile, cauza probabilă stabilită de echipajele de pompieri a fost „Fumatul în locuri nepermise”.

Prima școală evreiască de meserii din România

Înființată în 1899 la inițiativa, la iniţiativa industriaşului Adolf Solomon, instituția devine una dintre cele mai renumite şcoli profesionale româneşti, cu diplome recunoscute în străinătate, potrivit cărții „Istorii și imagini din Bucureștiul evreiesc”.

Şcoala presupunea o ucenicie de patru ani, având următoarele secții: mecanică, lăcătuşerie, tinichigerie,
electrotehnică, instalaţii de calorifere. Aceasta pregătea în medie 60-80 de elevi pe an. Comitetul şcolii era alcătuit din cei mai cunoscuţi industriaşi evrei ai Capitalei, printre care și Orenstein sau Prager, membri în Comitetul Central al Şcolilor Israelite din Bucureşti.

Captură de ecran din cartea „Istorii și imagini din Bucureștiul evreiesc”

În Raportul anual 1912-1913, apar ca materii: mecanică teoretică, fizică și tehnologie, electrotehnică, matematică și geometrie, contabilitate, istoria evreilor, igienă, desen, gimnastică, geografie, istorie, muzică, germană.

Instituția accepta băieții care erau sănătoși, aveau 14 ani împliniți și patru clase primare. Exista o taxă de şcolarizare şi pentru internat, dar orfanii erau admişi gratuit, iar pentru cazurile sociale se făceau excepţii, după cum se povestește în lucrarea scrisă de Anca Ciuciu și Felicia Waldman.

Cu mici întreruperi, Școala Ciocanul a funcționat până în 1948 când, imediat după restaurarea definitivă a comunismului, a fost transformată în Grupul Școlar Industrial Timpuri Noi.

scris de

Andreea Tudor

Născută și crescută în București, susținătoare a presei independente. Așa am ajuns redactor la Buletin de București. Fiind eu, însămi, parte a sistemului de învățământ românesc și pasionată de domeniul social, pun sub lupă tot ceea ce se întâmplă în sfera educației. Cred cu tărie că presa „pentru cetățeni” este presa independentă. Oamenii au nevoie de o informare corectă pentru a înțelege pe deplin ce se întâmplă în jurul lor și pentru a lua acțiune împotriva nedreptăților.