Ministerul Sănătății a invocat un litigiu dintre o casă de pensii și Ministerul de Interne ca răspuns la o solicitare de informatii cu privire la verificarea protocoalelor sanitare aplicabile după ce cadavrul persoanei decedate de COVID-19 păraseste morga spitalului. Totul în contextul în care, un atrepenor din domeniu susține că majoritatea celor pe piața nu respectă legea dar și că nici nu s-ar pune problema de reguli specifice pandemiei de COVID-19.
Buletin de București dezvăluia, la sfârșitul lunii aprilie, că statul român urmăreşte şi gestionează prevenția și efectele pandemiei de COVID-19 doar până la morga spitalelor dar și că, de acolo, cadavrul persoanei răpuse de virus ajunge în zona businessului privat.
“Statul nu știe de capul lui. Dacă vrei să înhumezi un decedat de COVID-19 şi te duci în cele șase sectoare ale Bucureștiului, primești șase răspunsuri diferite. Întrebați la Direcția de Sănătate Publică și o să vedeți că nu știe nimeni”, a explicat atunci, Cătălin Andrei, un antreprenor de pompe funebre din sectorul 5 al Capitalei, care activeaza pe piață de 22 de ani.
El a mai adaugat că nimeni nu urmărește niciun protocol dar și că totul “ține de fiecare spital, ține de fiecare primărie, ține de fiecare cum interpretează”.
Buletin de București s-a adresat în scris Direcției de Sănatate Publică București cu privire la această situație, dar și insitutuției sub umbrela căreia se află: Ministerul Sănătății.
O dilemă, zero clarificări
Am solicitat, în baza legii privind informațiile de interes public, să ni se transmită care sunt prestatorii de servicii funerare autorizați de pe raza Capitalei desemnați să implementeze protocolul specific privind managementul în caz de deces al pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus (SARS-CoV2) dar și care este metodologia autorităților de verificare a acestui protocol de la morga și pană la cimitire sau crematoriu.
După aproape trei saptamani, am primit un răspuns evaziv și incomplet bazat pe un litigiu dintre două instituții de stat: Casa de Pensii a Ministerului de Interne și M.A.I.
Potrivit portalului legeaz.net speța, din 2009, a făcut referire la “obligația de a face”.
Astfel, Ministerul Sănătății a tranmis că “Legea nr. 544/2001 nu impune nici unei instituții să prelucreze informațiile deținute pentru a furniza celor interesați un fel de statistici ‹‹ a la carte ›› ci se referă doar la furnizarea informațiilor în forma în care sunt deținute de instituție”.
Redăm, mai jos, răspuns integral:
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, stabilește obligația autorităților/instituțiilor publice de a pune la dispoziție informațiile existente, în materialitatea lor, și nu aceea de a prelucra anumite date pentru a obține ca produs final informațiile în forma solicitată. În acest sens amintim Decizia nr. 2495/2009 a Curții de Apel București, prin care s-a reținut că: „Legea nr. 544/2001 nu impune nici unei instituții să prelucreze informațiile deținute pentru a furniza celor interesați un fel de statistici ‹‹ a la carte ›› ci se referă doar la furnizarea informațiilor în forma în care sunt deținute de instituție. Interpretarea contrară ar face ca activitatea de furnizare de informații să devină mult prea împovărătoare pentru instituția publică, fără nicio justificare în scopul pentru care a fost reglementat liberul acces al cetățenilor la informațiile de interes public întrucât s-ar ajunge ca orice persoană să poată solicita instituțiilor publice efectuarea de studii mai mult sau mai puțin complexe cu privire la informațiile pe care acestea le dețin într-o formă brută”.
Față de cele menționate mai sus și în conformitate cu prevederile art. 7, alin. (5) din Normele tehnice şi sanitare privind serviciile funerare, înhumarea, incinerarea, transportul, deshumarea şi reînhumarea cadavrelor umane, cimitirele, crematoriile umane, precum şi criteriile profesionale pe care trebuie să le îndeplinească prestatorii de servicii funerare şi nivelul fondului de garantare, aprobate prin HG nr. 741/2016 ”Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti vor afişa pe site-ul propriu lista prestatorilor de servicii funerare autorizaţi, precum şi lista documentelor necesare pentru eliberarea avizelor şi autorizaţiilor emise de acestea în conformitate cu prezentele norme.”(documente aprobate prin OMS nr. 1532/2017)
Referitor la controlul prestatorilor de servicii funerare, care au bligația conform protocolului specific privind managementul în caz de deces al pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus (sars-cov2) – OMS 436/2020, de a purta obligatoriu echipament individual de protecţie, după cum urmează:
a) combinezon complet de protecţie din material impermeabil sau material neţesut rezistent la apă care prezintă şi protecţie pentru cap sau halat cu mâneci lungi impermeabile la apă şi bonetă;
b) protectoare faciale: mască cu vizetă, măşti chirurgicale şi protectoare oculare;
c) două rânduri de mănuşi latex;
d) cizme de cauciuc care pot fi dezinfectate.
Răspunsul Ministerului Sănătății la solicitarea de presă transmisă pe 28 aprilie 2020.
Solicitarea de presă, adresată Ministerului Sănătății în baza legii privind informațiile de interes public, au fost transmisă în contextul în care, în Italia, cadavrele celor răpuși de virus intra pe mâna Armatei iar sicriele în care sunt depuse trupurile neînsuflețite au recipienți speciali pentru lichide corporale.
Până în prezent, la nivelul Bucureștiului s-au înregistrat 78* de decese cauzate de infecția cu COVID-19.
Editor: Oana Despa
Sursă cover foto: Google Maps
