Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Friday , 4 October 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
Sănătate

“Afacerile” de pompe funebre cu morții de COVID-19 | Statul pierde urma cadavrelor infectate pentru că protocolul sanitar “nu interesează pe nimeni”

121

În plină pandemie de coronavirus, statul român urmăreşte şi gestionează prevenția și efectele acesteia doar până la morga spitalelor. De acolo, cadavrul persoanei răpuse de COVID-19 ajunge în zona businessului privat. La nivelul Bucureștiului, lista de firme autorizate de către DSP să implementeze protocoalele sanitare aferente pandemiei de COVID-19 nu este la îndemână. Mai mult, protocolul epidemiologic nu mai este urmărit de niciun oficial după sigilarea sacului de către angajații de la morgă, susține un antreprenor din domeniu.

Managementul în caz de deces al pacienților infectați cu noul coronavirus” a fost stabilit prima dată cu două zile înainte de instituirea stării de urgență. Pe 13 martie, un protocol specific este publicat în Monitorul Oficial.

Documentul stabilește normele de prevenție pentru un cadavru infectat cu COVID-19 de pe patul de spital sau de la domiciliu și până la morga.

Potrivit reglementărilor în vigoare, după procedura de identificare de către rudele decedatului, cadavrul trebuie să fie pulverizat cu biocid, trebuie băgat în doi saci „rezistenți de vinil”, și depus în sicriul adus de familie prin firma de pompe funebre.

Din acest moment și până la înhumare/incinerare sicriul va rămâne închis, fiind interzisă orice acțiune de deschidere a acestuia” iar „nerespectarea prevederilor prezentului protocol specific se sancționează potrivit legii”.

Morții cu biocid, viii cu protocoale

Buletin de București a descoperit că în cazul deceselor din cauza COVID-19, de la morga și până la cimitir sau crematoriu, statul nu mai urmăreşte ce se mai întâmplă cu morții.

Mai mult, la DSP București nu există la îndemână o listă publică, ca în cazul altor județe, cu firme autorizate să manipuleze sicrie cu cadavre infectate cu COVID-19, deși ea este cerută explicit de lege.

Nimeni, în afară de familie și reprezentanții firmelor de servicii funerare, nu mai verifică ce se întâmplă cu decedatul după ce părăsește domiciliul – în cazul în care moartea a survenit acasă – sau morga spitalului.

Doar atunci când persoana nu are aparținător, statul rămâne „pe fir” prin angajații direcțiilor de asistență socială din primării.

Totul în timp ce în Italia cadavrele celor răpuși de virus intra pe mâna Armatei iar sicriele în care sunt depuse trupurile neînsuflețite au recipienți speciali pentru lichide corporale.

Buletin de București a vorbit cu un administrator de pompe funebre din Capitală. 

Cătălin Andrei are o firmă de servicii funerare în Sectorul 5 şi activează în acest domeniu din 1998. El susține că majoritatea celor pe piața nu respectă legea dar și că, în acest context, nici nu s-ar pune problema de reguli specifice pandemiei de COVID-19.

– Statul nu știe de capul lui. Dacă vrei să înhumezi un decedat de COVID-19 şi te duci în cele șase sectoare ale Bucureștiului, primești șase răspunsuri diferite. Întrebați la Direcția de Sănătate Publică și o să vedeți că nu știe nimeni.

– Nu există firme de pompe funebre autorizate pe COVID-19 în acest moment?

– Problematica este foarte mare. Vorbim de legea 102 din 2014 pe care n-o respecta nimeni pentru că normele de aplicare nu sunt gata în totalitate. În 2016 s-au dat niște norme dar au uitat de tipizatele prin care te poți autoriza. Aceste tipizate trebuie să vină de la Ministerul Sănătății. Ei nu au făcut aceste documente și practic nu ai cum să te acreditezi sau să te autorizezi oficial. Concret, în momentul în care vrei să te autorizezi la DSP, trebuie să depui o cerere. Iar cererea aceea nu există. Nu poți să te bazezi pe această lege ca sa scapi de cei care nu sunt în regulă. La noi, aproape 90% dintre cei care activează în domeniu sunt pe “negru”. Și nu poți să ai cultură și educație în acest domeniu când ești pe “negru”.

– Ce înseamnă „pe negru”?

– Înțelegeți dumneavoastră… Nu ai cu cine sa te intelegi ca sa faci o asociație profesională care sa lupte pentru reglementări și care să îți apere drepturile.

– Ce se întâmplă cu persoana răpusă de COVID-19, după ce este sigilat sacul?

– Nu urmărește nimeni niciun protocol. Ține de fiecare spital, ține de fiecare primărie, ține de fiecare cum interpretează. Sincer eu nu m-am băgat în chestia asta. Nu vreau să mă trezesc cu un control care îmi închide prăvălia pentru că cineva zice că nu trebuia să fi făcut în vreun fel, ci altfel. Până când demonstrez eu că nu e așa, stau cu afacerea închisă și trebuie să-mi plătesc oamenii. Așa că mai bine îmi văd de treaba mea.

– La ora la care vorbim, pe piața din București, există firme de pompe funebre autorizate pe COVID-19?

– Nu există așa ceva. Eu unul am toate echipamentele care trebuie. În București, cunoscându-i pe toți de atâta vreme, cred că mai sunt vreo doi-trei ca mine. Azi, spre exemplu, am fost la IML cu un coleg. Au fost cinci morți şi nimeni nu a venit cu mașina funerară. Când zic mașină funerară vorbim de agregat frigorific și să fie funerară și în acte. Nu făcută cu plastic pe jos și decorată cu cartoane. Dacă vă uitați pe internet o sa vedeți că majoritatea nu au nici măcar o adresa fizică ca să poți să-i găsești, ci doar un număr de telefon.

– Cum se explică această situație?

– Nu au firmă, au trei sicrie într-un garaj și o maşina din Bulgaria cu volan pe dreapta și fac servicii funerare. M-a sunat unul zilele trecute să-mi ceară factura pentru o înmormantare la Clinceni cu care n-am avut nicio treabă. Cine știe cine i-o fi dat numărul meu. E dezastru în acest domeniu…

– Ați primit vreo informare pe COVID-19, în această perioadă?

– Nu interesează pe nimeni. E totul în aer. De-a lungul timpului am băgat o gramadă de bani în sicrie de zinc, în brățări care sunt înseriate, și nu mi le-a cerut nimeni niciodată decât la controale. Că dacă s-a întâmplat ceva și dacă deshumezi un mort peste cinci ani trebuie să scrie acolo ce societate s-a ocupat. Nu le cere nimeni. Ce se întâmplă la noi acum e ceea ce s-a întâmplat în Italia până în anii ’80. Spre exemplu, acum, la ei, dacă ești anatomopatolog în spital și influențezi clientul în vreun fel vizavi de o firmă de pompe funebre, faci pușcărie de la doi la șapte ani. La noi, te duci în orice spital vrei și de la poartă începând, până la morgă și după ce ți-ai luat mortul din spital tot te mai abordează cineva.

Dincolo de reglementările privind managementul în caz de deces al pacienților cu COVID-19, la ce valoare se ridică piața pompelor funebre din București?

– Piața nu este extraordinar de mare, prin comparație cu alte state. Pe București avem, potrivit INS, cam 2.300 de morți pe lună. Asta înseamnă cam 60-70 de persoane decedate pe zi. O inhumare se învârte în jurul a 3.000 de lei.

Până în prezent, la nivelul Bucureștiului s-au înregistrat 51* de decese cauzate de infecția cu COVID-19.

Buletin de București a solicitat în scris Direcției de Sănătate Publică și Ministerului Sănătății să transmită care sunt prestatorii de servicii funerare autorizați de pe raza Capitalei desemnați să implementeze protocolul specific privind managementul în caz de deces al pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus (SARS-CoV2).

De asemenea, am solicitat și metodologia autorităților de verificare a acestui protocol de la morga și pană la cimitire sau crematoriu. Vom publica răspunsul de îndată ce îl vom primi. 

Editor: Oana Despa

Sursă cover

scris de

Cătălin Doscaș

Lucrează în mass-media de la vârsta de 15 ani când a publicat primele articole în presa locală din Tecuci. Ulterior, a lucrat în redacţii de radio ca reporter, redactor şi prezentator (StudentFM, NaţionalFM, Radio Total, Smart FM) unde a acoperit domeniille politic, economic, social şi externe. Ulterior a fost editor-coordonator al postului Realitatea FM. Experienţa în jurnalismul on-line a dobândit-o la portalul B365.ro unde a fost editor. În 2012 s-a angajat în televiziune. La RealitateaTV a fost, pe rând, reporter la secţia Social, reporter special la emisiunea de reportaje şi anchete „Reporterii Realităţii” dar şi editor al jurnalelor de ştiri. Ulterior a făcut parte din secţia de Investigaţii de la Digi24 şi a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017 ca reporter special în cadrul unui proiect de repoziționare a tabloidului Libertatea în cotidian generalist. În prezent, are 37 de ani şi este reporter și redactor-șef Buletin de București.