Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Friday , 22 November 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleDiverseMain

Piața Romană și bulevardele Lascăr Catargiu și I.C. Brătianu, „curățate“ de reclame la jocuri de noroc

549
FOTO: Nicorel Nicorescu

Bannerele uriașe și panourile publicitare cu reclame la diferite case de pariuri au fost desființate din mai multe zone centrale ale Bucureștiului: Piața Romană și bulevardele Lascăr Catargiu și I.C. Brătianu, în urma unei sesizări făcute către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.

Reclamele la jocuri de noroc, mai mari de 35 de metri pătraţi au început să dispară de pe clădirile bucureștene încă de săptămâna trecută, când astfel de panouri publicitare au fost îndepărtate din Piața Uniriii și Piața Obor, în urma unei sesizări făcute de Nicorel Nicorescu, consilier general la Primăria Capitalei. 

În urmă cu trei săptămâni, acesta a depus o sesizare la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) în vederea respectării prevederilor unei ordonanțe din 2009. Actul a fost modificat recent prin „Ordonanța păcănelelor” (O.U.G.  nr. 82/2023).

„Publicitatea prin transmiterea de mesaje electronice nesolicitate care conțin informații cu privire la unul sau mai multe jocuri de noroc și reclama din exterior pentru jocuri de noroc, care depășește dimensiunea de 35 m2/panou/material publicitar, sunt interzise”.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că este șantajat de industria jocurilor de noroc, la începutul lunii octombrie, în contextul în care anunțase că va da o ordonanţă de urgenţă pentru a înăspri regulile din acest domeniu, potrivit Euronews. În ciuda amenințărilor, ordonanța a fost adoptată pe 5 octombrie.

Principalele prevederi ale Ordonanței „Păcănelelor”, sumarizate de Europa Liberă:

  • Companiile de jocuri de noroc vor trebui să aibă un sediu permanent în România. Majoritatea sunt localizate acum în Malta sau în alte state europene.
  • Panourile publicitare pentru jocuri de noroc vor avea dimensiuni maxime de 35 de metri pătrați.
  • E interzisă afișarea în exteriorul sălilor de jocuri de valori de bonuri și jackpot-uri, respectiv de bunuri (spre exemplu mașini) pentru ademenirea jucătorilor.
  • Suma virată în fondul de joc responsabil pentru operatorii clasa I (include casele de pariuri) crește la 500.000 de euro / an, de la 5.000 de euro pe an.
  • Cresc sumele plătite pentru licențiere și autorizare anuală, dar și garanțiile pentru risc de neplată.
  • În sălile de jocuri de noroc nu pot fi comercializate băuturi alcoolice.
  • Taxa de viciu pentru slotmachine (păcănele) și videoloterie – 500 euro / post / an.

Și societatea civilă s-a implicat în demersul împotriva industriei jocurilor de noroc prin inițiative precum: „Harta Păcănelelor” sau “Joacă, nu jocuri”.

Campania „Joacă, nu jocuri” trage un semnal de alarmă privind dependența de jocuri de noroc în rândul minorilor, cauzată de publicitatea agresivă și proximitatea caselor de pariuri față de instituțiile de învățământ. În cadrul campaniei desfășurate de organizația Salvați Copiii, s-au implicat mai multe licee din București, printre care și Colegiul „Gh. Lazăr”.

Liceenii au făcut un lanț uman între clădirea care adăpostește Colegiul National Gheorghe Lazar și cea mai apropiată casă de pariuri, aflata la doar 180 de metri distanță. 

scris de

Andreea Tudor

Născută și crescută în București, susținătoare a presei independente. Așa am ajuns redactor la Buletin de București. Fiind eu, însămi, parte a sistemului de învățământ românesc și pasionată de domeniul social, pun sub lupă tot ceea ce se întâmplă în sfera educației. Cred cu tărie că presa „pentru cetățeni” este presa independentă. Oamenii au nevoie de o informare corectă pentru a înțelege pe deplin ce se întâmplă în jurul lor și pentru a lua acțiune împotriva nedreptăților.

pe același subiect