Peste 30.000 de persoane/familii vulnerabile au depus dosare pentru locuință socială în perioada 2010-2022. Primăriile de sector au alocat doar 1095 de locuințe, acoperind aproximativ 3% din cererile înregistrate. Majoritatea locuințelor aparțin Sectorului 1, astfel încât există instituții care nu au reușit să repartizeze nici măcar 30 de apartamente în cei 12 ani. Pe lângă numărul scăzut de locuințe sociale, atât metodologia Primăriei Capitalei, cât și cea a Sectorului 3 includ criterii care favorizează persoanele cu studii superioare sau funcționarii publici, criterii care „nu au nicio legătură cu vulnerabilitatea”, semnalează cel mai nou raport al organizației ActiveWatch.
Primăria Municipiului București
Primăria Capitalei a transmis către primăriile de sector doar 46 de apartamente pentru a fi repartizate (PS1: 20 de locuințe, PS5: 5 locuințe, PS6: 21 de locuințe), în cei 12 ani incluși în studiu. În ceea ce privește locuințele atribuite de PMB, numărul ajunge la 403, dintre care 114 „pe hârtie”.
În 2020, Gabriela Firea, Primarul General al Capitalei în perioada aceea, înmâna repartiții sociale într-un bloc-șantier, cu 10 zile înainte de alegeri. Imobilul din Prelungirea Ghencea ar fi trebuit finalizat în luna august a anului 2020, însă construcția nu este terminată nici acum, după trei ani de la termenul anunțat inițial. Prin urmare, doar 289 de locuințe au fost date în folosință de către instituție în perioada 2010-2022.
În plus, arhitectul-șef al PMB ar fi trebuit să alcătuiască o comisie pentru coordonarea implementării măsurilor necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor din așezările informale (locuinţe legale sau nu, în care ocupanţii stau cu acte sau nu), potrivit Legii 151/2019. Deși comisia ar fi trebuit înființată în urmă cu aproximativ 4 ani, aceasta nu există nici acum, în 2023. Legea recunoaște oficial locuirea informală și descrie modalitățile de intervenție astfel încât persoanele care trăiesc în acest tip de așezări să fie protejate de evacuări brutale, venind ca o completare a Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. Lipsa unei astfel de comisii îngreunează și activitatea primăriilor de sector.
Primăria Sectorului 1 – cele mai multe dosare depuse, cele mai multe locuințe atribuite
Instituția a reușit să acopere 7,7% din numărul total de cereri înregistrate în cei 12 ani analizați în cadrul raportului. Deși procentul este sub 10%, comparativ cu restul primăriilor de sector, acesta este cel mai ridicat. Astfel, primăria a atribuit 901 locuințe sociale în raport cu 11.694 dosare depuse . Procesele aferente depunerii dosarelor au fost sistate în perioada 2020-2021, din cauza pandemiei.
Referitor la regulamentul de repartizare a locuințelor sociale, Primăria Sectorului 1 are criterii care, în general, favorizează persoanele vulnerabile, potrivit cercetării. De exemplu, se acordă puncte persoanelor care locuiesc în imobile pentru care există hotărâre judecătorească definitivă de retrocedare sau care sunt în perioada de contract cu proprietarul care a recuperat imobilul naționalizat (cinci ani ulterior deciziei judecătorești), deci anterior momentului de emitere a ordinului judecătoresc de evacuare.
Primăria Sectorului 2 – Masteranzii, „mai vulnerabili” decât persoanele cu dizabilități, în ochii Consiliului Local
Timp de șapte ani, Primăria Sectorului 2 a favorizat persoanele cu studii superioare, în detrimentul comunităților vulnerabile prin criterii discriminatorii de repartizare a locuințelor sociale. Astfel, absolvenții învățământului superior cu două licențe sau cu studii postuniversitare (master, doctorat) primeau 40 de puncte comparativ cu persoanele cu dizabilități (10, 15 sau 20 de puncte, în funcție de gradul de handicap). Instituția a fost sancționată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu o amendă de 5000 de lei, primind totodată recomandarea de modificare a metodologiei. Totuși, a durat aproximativ trei ani pentru ca instituția să modifice regulamentul, acesta fiind folosit până în septembrie 2023. Noua grilă prioritizează persoanele vulnerabile, cele mai multe puncte fiind acordate persoanelor fără adăpost. Criteriile legate de studii au fost excluse.
Primăria Sectorului 2 a atribuit doar 130 locuințe sociale în perioada 2010-2022, perioadă în care au fost depuse peste 10.000 de dosare.
Primăria Sectorului 3 – funcționari publici, punctaj maxim în grilele de repartizare a locuințelor sociale
Atât PMB, cât și Primăria Sector 3 încă au, în grila de punctaje pentru locuințe sociale, criterii precum absolvent de studii superioare sau statutul de angajat într-o instituție publică. În cazul Sectorului 3, spre exemplu salariații din administrația publică (locală sau centrală) primesc 30 puncte (cu sediul pe raza Sect. 3), respectiv 20, dacă sediul se situează în Mun. București, conform Hotărârii de Consiliu Local 268/216. Acest punctaj este considerabil mai mare decât punctajul oferit tinerilor proveniți din casele de ocrotire socială (5 puncte) sau persoanelor cu dizabilități (grad 1 – 10 puncte).
„Asta este modalitatea prin care o autoritate publică își arată disprețul pentru sărăcie”, declară Irina Zamfirescu, activistă pentru drepturile omului și pentru comunitate, în cadrul Active Watch Romania, și doctor în Sociologie, pentru Buletin de București. Deși regulamentul de repartizare ar trebui să respecte principiile Legii Locuinței și să prioritizeze comunitățile vulnerabile (persoanele cu dizabilități/ aflate în risc de sărăcie și excluziune socială/ de etinie romă, etc), instiutuțiile decid „să premieze” absolvenții de studii postuniversitare și funcționarii publici, persoane cu mult mai multe șanse de obținere a unui venit care să corespundă cu costurile necesare chiriei, explică specialistul.
Primăria Sector 3 a alocat un număr infim de locuințe sociale: doar 22 de locuințe în 12 ani.
Primăria Sectorului 4 – o instituție „opacă”
Primăria Sectorului 4 este singura care a refuzat să comunice situația centralizată privind numărul de dosare depuse, respectiv locuințe sociale atribuite. Instituția a făcut trimitere către site-ul acesteia. De asemenea, primăria nu a răspuns la întrebarea privind achiziționarea de locuințe cu scopul transformării acestora în locuințe sociale, respectiv nu a trimis situația privind numărul de evacuări la care a participat Direcția de Asistență Socială (DAS).
Primăria Sectorului 5 – fără comisie de validare a dosarelor în 7 din 12 ani de zile
Din cei 12 ani cuprinși în cadrul studiului, nu a existat o comisie de validare a dosarelor pentru locuințe sociale la nivelul instituției, pe parcursul a șapte ani. Dacă în anii 2020 și 2021, a fost invocat motivul pandemiei, pentru restul anilor (2010-2014), Primăria nu a oferit nicio explicație. Astfel, instituția a înregistrat cel mai mic număr de dosare depuse (420), din cauza incapacității efective a cetățenilor de a le depune.
Primăria Sector 5 recunoaște urgența în cazul familiilor care locuiesc fără forme legale, acordându-le un punctaj de 15 puncte.
Primăria Sectorului 6 – 21 de locuințe sociale alocate în 12 ani
În 12 ani de zile, Primăria Sectorului 6 nu a reușit să acopere nici măcar 1% din cele 4902 de dosare pentru locuințe sociale. Din 2010 până în 2022, instituția a repartizat doar 21 de locuințe, dintre care 20 au fost distribuite în anul 2010 și una singură în 2018.
Și această instituție alocă locuințe pe baza unei grile care avantajează persoanele cu studii în detrimentul celor fără studii, categorie mai vulnerabilă din punctul de vedere al posibilităților de obținere a venitului. Informațiile postate pe site-ul primăriei Sectorului 6 dezvăluie următoarele punctaje:
- fără studii şi fără pregătire profesională – 5 puncte
- cu şcoală generală, fără pregătire profesională şi/sau cu specializare la locul de muncă – 8 puncte
- cu studii medii, fără pregătire profesională şi/sau cu specializare la locul de muncă – 10 puncte
- cu pregătire profesională, prin studii medii sau profesionale de specialitate şi/sau prin studii superioare de scurtă durată -13 puncte
- cu studii superioare -15 puncte
Piața neagră a chiriilor
Cercetarea trage un semnal de alarmă și în privința ajutorului de chirie. Acesta poate fi accesat doar în baza unui contract înregistrat la ANAF, ori, în Capitală, există foarte mulți oameni care închiriază „la negru”. „De ce să pun eu (n.r. instituție publică) pe umerii acestor oameni, practic, ideea de reglementare a pieței? (…) Cei mai vulnerabili dintre noi trebuie să se ocupe de una dintre cele mai complicate probleme ale locuirii” declară Irina Zamfirescu, într-un interviu cu reporterii Buletin de București.
Membrul ActiveWatch explică cum piața nereglementată a chiriilor cauzează două mari probleme în acordarea ajutorului de chirie: multe locuințe sunt inaccesibile în lipsa unui contract, iar valoarea medie a chiriei nu se poate calcula pe baza datelor înregistrate la ANAF. Astfel, nu există un criteriu bine definit pentru a stabili cuantumul ajutorului de chirie în București. De exemplu, în Strategia Națională a Locurii pentru 2022-2050, elaborată de MDLPA, evoluția prețurilor locuințelor se bazează pe un raport al unei platforme comerciale de imobiliare, nu pe o evidență a contractelor înregistrate la ANAF. Cuantumul ajutorului de chirie, precum și condițiile de acordare a acestuia, diferă de la o primărie la alta.
Dimensiunea reală a nevoii de sprijin în locuire este incertă, întrucât perioadele lungi de așteptare pentru o locuință socială, neîncrederea în autorități și lipsa unei comunicări eficiente din partea instituțiilor publice scad dramatic șansele persoanelor fără o locuință stabilă de a accesa ajutoarele sociale reglementate prin lege. Frica pare a fi elementul comun în relația cu autoritățile: frica de a le fi luați copiii și frica de relocare.
Raportul a fost realizat de organizația ActiveWatch, în colaborare cu Fundația Parada, instituție care furnizează servicii sociale persoanelor vulnerabile din 1996. Ca instrumente de cercetare au fost folosite interviuri și discuții pe teren cu 30 de persoane afectate de sărăcie (majoritar femei), solicitări de informații de interes public (trimise în 2022 și 2023), analiză de documente și opinii informate, bazate pe experiența și expertiza organizațională ale celor două organizații nonguvernamentale. Durata cercetării a fost de aproximativ un an și șase luni.
