Un studiu realizat de o echipă interdisciplinară de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și Academia de Studii Economice scoate la iveală date îngrijorătoare cu privire la perioadele când senzorii de monitorizare a calității aerului înregistrează depășiri. Astfel, numai în cazul internărilor pentru afecțiuni ale aparatului respirator numărul crește cu până la 938. La acestea se adaugă internările pentru afecțiunile cardio-vasculare și accidentele vasculare cerebrale.
Studiul „Poluanții din aer și impactul lor asupra bolilor cronice” a fost realizat pe o perioada de cinci ani și a folosit datele de la senzorii care monitorizau particulele PM 2.5 și PM 10.
„Pentru bolile respiratorii ar fi fost indicat să avem o evaluare și pentru alte tipuri de gaze, cum ar fi dioxidului de azot. Am comparat însă nivelul PM-urilor pe care le am monitorizat cu numărul de internări si am urmărit trei categorii de afecțiuni: afecțiuni respiratorii, afecțiunile cardio-vasculare și accidentele vasculare cerebrale”, a declarat dr. Beatrice Mahler, manager al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” în cadrul conferinței “Calitatea aerului în București”, organizată de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.
Astfel, perioada analizată a fost cea cu nivel maxim de poluare care este cuprinsa între lunule martie și mai și care începe din septembrie și crește până în noiembrie.
„Incidența particulelor PM2.5 si PM10 induce un număr mediu lunar de internări pentru afecțiuni respiratorii cuprins intre 1960 si 3825. O creștere cu 10 µg/m3 a valorii medii lunare a concentrațiilor de PM2,5 determină creștere a numărului mediu de internări lunare pentru afecțiuni ale aparatului respirator cu o valoare cuprinsă între 90 și 938 de internări. Adică persoanele bolnave ajung la spital atunci când nivelul de poluare crește”, mai spune șefa Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.
Studiul arată date similare și pentru afecțiunile cardiovasculare. Creșterea cu 10 μg/m3 în valorile medii lunare ale PM2.5 a dus la o creștere a internărilor cu valori cuprinse între 26 și 1392. De, altfel, creșterea PM10 de 10μg/m3 în valorile medii lunare, induce o creștere a numărului de internări pentru afecțiuni cardiovasculare cu valori cuprinse între 25 și 888.
“Numărul de internări pentru creșterea PM 10 este puțin mai mic pentru ca aceste particule, fiind mai mari nu ajung la nivelul alveolelor ci rămân pe căile respiratorii ducând astfel la bronșite etc.”, mai spune Mahler.
La capitolul Accident Vascular Cerebral(AVC), numărul mediu de internări pentru AVC fără influența PM2,5 a fost între 50 și 71 internări.
“În privința AVC-ul este o surpriza. O creștere cu 10 µg/m3 a valorii PM2,5 duce la 10 internări în plus, ceea ce reprezintă un număr foarte mare pentru pacienții cu accident vascular cerebral pentru ca impactul asupra stării de sănătate este, de asemenea, foarte mare. Este o legătură clară și dovedită științific pentru locuitorii din București. Atunci când numărul de PM2.5 și PM10 crește, cresc și șansele ca o persoana cu boli pulmonare, cu boli cardiovasculare, sau cu risc de AVC sa ajungă într-o unitate medicală”, concluzionează Beatrice Mahler.
Impactul financiar
De asemenea, o echipa de cercetători din cadrul Academiei de Studii Economice din București a realizat o estimarea impactului economic/bugetar pentru creșterea numărului de internări, pe baza costului real al unei zile de spitalizare în Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta.
Costul mediu de spitalizare pe zi este de 1531,31 lei pentru un pacient internat într-o secție de pneumologie. Creșterea concentrațiilor de PM2,5 poate induce o creștere a costurilor de spitalizare estimată cu o valoare cuprinsă între 137.820 lei și 1.436.369 lei/ lună în timp ce creșterea concentrațiilor de PM10, poate induce o creștere costurilor de spitalizare estimată cu o valoare cuprinsă între 105.660 lei și 924.911 lei/ lună.
Datele cercetării se suprapun pe raportul anual privind calitatea aerului întocmit de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis. Acesta subliniază, între altele, că aerul din zona a 13 din 14 spitale din Capitală este foarte poluat având o medie anuală mai mare decât valoarea maximă admisă PM 2.5.
Potrivit legii 104/2011, limită anuală la PM2,5 este de 5µg/m3 , în timp ce la PM 10 limita zilnică și anuală este de 50 µg/m3 , respectiv 40 µg/m3 .
