Primarul general Nicușor Dan a anuțat că documentația pentru proiectul de pietonizare a unei părți din cursul Dâmboviței este aproape gata și că în perioada următoarea ar trebui să fie lansată licitația. Proiectul se suprapune peste un proiect major de regenerare la nivel metropolitan a întregului râu, de la Lacul Morii și până la ieșirea din Capitală, în zona Glina, care a fost retras de Nicușor Dan de pe ordinea de zi la ședința CGMB din 29 mai.
“Dâmboviţa, între Unirii și Izvor, are o lungime de un kilometru şi jumătate. Trotuarul care acum are 2 metri va fi lățit cu încă 3 metri deasupra apei, pe nişte structuri care vor susţine un asfalt. Asta va permite să mergem şi pietonal, şi cu bicicleta, pe deasupra Dâmboviţei. Cu totul între cele două maluri Dâmbovița are undeva la 30 de metri, din care noi vom lua trei şi trei”, a explicat la Digi24, Nicușor Dan.
De asemena, proiectul se află într-o fază birocratică ce presupune eliberarea de avize inclusiv din partea celor de la Apele Române.
“Există nişte reglementări care ţin de posibilitatea de inundaţii. Între momentrul în care noi avem avem actele şi autorizaţia, şi momentul execuţiei, trebuie să desfăşurăm procedura de achiziţie publică pe care eu estimez că o s-o facem 4-5 luni. Deci cam într-un an și jumătatea va fi gata”, a explicat Nicușor Dan.
Buturuga mică
Proiectul edilului general, anunțat de altfel încă din campania electorală, se suprapune peste unul amplu de regenerare urbană a întregului curs al Râului Dâmbovița.
Recent, Consiliul General a avut pe masă un parteneriat cu Executivul. Acesta era menit să grăbească “Planul Urbanistic Zonal: Regenerarea Ia nivel metropolitan a coridorului râului Dambovița – Plan 2050 și stabilirii zonei de reglementare PUZ ca zonă strategică de coordonare”.
„De-a lungul traseului, există zone cheie și clădiri de importanță arhitecturală care în prezent nu sunt valorificate: Lacul Morii, Institutele de Biologie, Universitatea Politehnica București, C.E.T. Grozăvești, Grădina Botanică, Opera Națională, Parcul lzvor, Centrul Vechi, Piața Unirii, Biblioteca Națională, Parcul Natural Văcărești, plus alte hub-uri și atracții ce sunt izolate”, se arata în proiectul de hotărâre.
Proiectul a fost retras de pe ordinea de chiar de Primarul general, la începutul ședinței de luni, 29 mai: “Vom reveni cu o formă îmbunătățită“, a spus acesta.
Dâmbovița cu prea multe moașe
Primul pas în proiectul regenerării Dâmboviței, după mai bine de 30 de ani de la betonarea făcută în comunism, a fost ca toți factorii implicați să se așeze la aceeași masă: Apele Române, Registrul Urbaniștilor din România, Inspectoratul în Construcții, Metrorex, Apa Nova, primăriile București, Chiajna, Popești-Leordeni, Glina, Ordinul Arhitecților și Asociația Ivan Patzaichin.
În 2013, Asociația Ivan Patzaichin Mila 23, fondată de celebrul canotor român şi arhitectul Teodor Frolu, a organizat, cu succes, pentru prima dată în istorie plimbări gratuite cu ambarcațiuni ușoare pe râul Dâmbovița, în preajma Bibliotecii Naționale.
„E nevoie de un plan integrat de refacere a Dâmboviței. Și când spun refacerea Dâmboviței, nu trebuie să ne gândim doar la marginea râului și la acel mic trotuar, trebuie o regândire totală a relației orașului cu Dâmbovița. Investițiile și deciziile sunt majore față de ce s-a făcut până acum, o spoială în stil românesc, adică am vopsit gardul și am pus niște floricele”, a declarat arhitectul Teodor Frolu, în cadrul documentarului “Paradox București: Cum va arăta Capitala în anul 2050?”.
Cu o denivelare de aproape 11 metri între zona de intrare în Capitală, de la Lacul Morii, si cea de ieșire de la Glina, reamenajarea Dâmboviţei înseamnă și lucrări hidrotehnice de anvergură. Mai ales că pe dedesubt, printr-o casetă de beton, este şi principala magistrală de canalizare a Bucureștiului.
CITEȘTE ȘI
Comments are closed.