Un program care ar putea reprezenta soluția ultramodernă la cea mai mare criză energetică din istoria generației noastre este stopat în Consiliul Local al Sectorului 1 încă din luna aprilie. Proiectul “Termoficare de la Soare”, unic în București, înseamnă, în sezonul rece, încălzirea locuințelor din blocurile reabilitate termic și furnizarea de apă caldă menajeră pe toată perioada anului, cu ajutorul pompelor de căldură și a panourilor fotovoltaice. Banii necesari ar urma să fie suportați o parte din bugetul local și altă parte din PNRR, în cazul în care aceste proiecte ar urma să fie aprobate pentru finanțarea din bani europeni.
În cazul în care finanțarea ar veni de la bugetul local al Sectorului 1, costul sistemelor va fi suportat în proporție de 90% de Primăria Sectorului 1 și 10% va trebui să achite asociația de proprietari înscrisă în proiect. Suma achitată de asociație ar urma să se plătească eșalonat, vreme de 10 ani și nu va depăși 10-20 de lei pe lună per apartament, susțin inițiatorii proiectului.
“Este vorba despre o modalitate mai eficientă și mai prietenoasă cu mediul de încălzire a imobilului, bazată pe energie regenerabilă și pe tehnologii de ultimă generație. În concret, prin programul “Termoficare de la Soare”, în blocurile din Sectorul 1 vor fi instalate pompe de căldură aer-apă sau sol-apă, în funcție de situația din teren, și vor fi montate panouri fotovoltaice pe terasele blocurilor, fără să fie afectată instalația internă de încălzire sau terasa blocului. Energia electrică produsă de panourile fotovoltaice este injectată în rețeaua națională atunci când nu este folosită pe rețeaua locală, urmând ca aceasta să se poată compensa cu energia consumată în raport de 1:1, în temeiul OUG 143/2021”, precizează Primăria Sectorului 1 pe pagina de prezentare a proiectului.
Inițiatorii proiectului precizează că terasele blocurilor nu vor fi afectate, întrucât vor fi montate sisteme de tipul “free standing”, care nu presupun găuri în terase, iar greutatea întregului sistem este de circa 25 de kilograme pe metru pătrat, ceea ce nu va duce la afectarea structurii de rezistență a blocurilor.
”Toate operațiunile pentru instalarea sistemului au loc în spații comune, sunt minim invazive și nu implică lucrări în apartamentele individuale. Pompele de căldură au o eficiență medie de 300% convertind energia electrică și căldura ambientală în energie termică utilizabilă (agent termic la temperaturi ridicate). Facem precizarea că sistemul fotovoltaic furnizează energia electrică necesară funcționării pompei de căldură, iar aceasta încălzește apa pentru uz casnic sub formă de apă caldă menajeră, energie termică și energie electrică pentru părțile comune. Sistemul se poate automatiza pentru a funcționa în paralel sau în serie cu Termoenergetica SA, iar debranșarea imobilului nu este necesară. Fiecare asociație de proprietari va avea posibilitatea să aleagă, în orice moment, modul în care dorește să folosească noul sistem de încălzire”, menționează oficialii Primăriei Sectorului 1.
Furnizorul de echipamente va acorda o garanție minimă de 5 ani pentru modulul de panouri fotovoltaice și o garanție de productivitate de 20 de ani.
2.450 de apartamente din Sectorul 1 ar putea avea căldură și energie de la Soare
Programul-pilot a avut două faze: în prima au fost incluse 18 blocuri din cartierul Aviației, însumând aproape 450 de apartamente. Înscrierile pentru această primă etapă s-au încheiat în data de 10 ianuarie, anul acesta.
Apoi, în primăvara acestui an, s-a decis extinderea programului ”Termoficare de la Soare” pentru încă 2.000 de apartamente din Sectorul 1.
În bugetul pe anul 2022 al Sectorului 1, sumele alocate sunt următoarele:
- ”Termoficare de la soare – asigurarea energiei termice și a apei calde menajere pentru locuințe colective – Proiect pilot 10 blocuri” este în cuantum de 7.500.000 lei – credite de angajament și 5.000.000 lei – credite bugetare;
- ”Termoficare de la soare – asigurarea energiei termice și a apei calde menajere pentru locuințe colective – Proiect pilot 50 blocuri” este în cuantum de 45.000.000 lei – credite de angajament și 17.500.000 lei – credite bugetare.
Criteriile de selecție pentru apartamentele ce urmează să facă parte din acest program sunt:
- numărul mediu de persoane înregistrate la întreținere;
- numărul mediu de copii până la 14 ani pe apartament;
- numărul de apartamente debranșate de la Termoenergetica SA existente în imobil.
”Termoficare de la Soare”, un program ce ar putea primi bani și prin PNRR
Totodată, Primăria Sectorului 1 a depus acest proiect și prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Au fost considerate eligibile 16 imobile în prima etapă de depunere a proiectelor și 12 imobile în etapa a doua.
”Apelul de proiecte de renovare energetică moderată a clădirilor rezidențiale multifamiliale –titlul apel: PNRR/2022/C5/1/A.3.1/1- are o valoare maximă eligibilă de 65.045.033,15 lei cu TVA la o arie desfășurată de 55.518 mp. Totodată, Apelul de proiecte de renovare energetică aprofundată a clădirilor rezidențiale multifamiliale-titlul apel: PNRR/2022/C5/1/A.3.1/1- are o valoare maximă eligibilă de 7.225.888,39 lei cu TVA, la o arie desfășurată de 4.934 mp”, precizează Primăria Sectorului 1.
În cazul în care aceste proiecte vor fi aprobate, asociațiile nu vor mai trebui să plătească cota de 10%.
”Cerinţele din PNRR sunt mai stricte. Avem nevoie de anumite documente pe care să le putem depune, nu există pentru toate blocurile. Şi atunci noi am fost obligaţi acolo să depunem doar ce avea şansa cea mai mare de aprobare. Astea, dacă se aprobă, se finanţează prin PNRR şi acolo nu mai există acea cotă de 10%. Este un OUG 31 pe 2022 care are o prevedere explicită prin care se elimină cota asta de 10% pentru ce se finanţează prin PNRR”, a declarat, pentru Buletin de București, Tudor Roșca, city managerul Primăriei Sectorului 1, cel care se ocupă de implementarea acestui proiect.
Sumele reprezentând cheltuieli neeligibile care pot apărea pe durata implementării acestui proiect se vor asigura din bugetul local al Sectorului 1.
Peste 120 de asociații de proprietari eligibile au semnat deja contractul prin care își doresc implementarea acestui proiect în blocurile lor. În data de 4 octombrie figurau 129 de imobile din Sectorul 1.
Legat de câți bani s-ar economi pentru energia și termia ”de la Soare”, simulările arată că există și cazuri în care se poate produce mai multă energie, care ar putea fi injectată mai apoi în sistemul energetic național.
”Diferă mult de la imobil la imobil. E un joc aici, să zic aşa, pentru că sunt imobile foarte diferite şi atunci noi producţia o facem în funcţie de numărul de apartamente şi în funcţie de numărul de metri pătraţi pe coloană, că ne interesează coloana de încălzire. Dacă avem o coloană la un bloc foarte mic, cu două scări, poate merge cu un singur sistem legat la tot blocul. Am avut supriza ca la anumite imobile, făcând simulările astea, să depăşim 100%, adică să producem mai multă energie, şi electrică şi termică implicit decât cea care e consumată de imobil”, a declarat Tudor Roșca,
Asta înseamnă că oamenii care beneficiază de acest proiect n-ar mai plăti nimic.
”Dimpotrivă, chiar s-ar injecta un surplus de energie electrică în reţeaua naţională şi ar trebui să primească asociaţia bani cândva. Dar da, putem să avem astfel de situaţii. Putem să avem situaţii în care să se acopere doar 30% din energie, mă refer aici la costuri. Sistemele sunt capabile să susţină, ca energie termică, tot imobilul. Dar e vorba doar de cost, unde deci ei ce vor: vor în toi de iarnă să plătească în plus şi să aibă confort sau vor să ţină costurile mai jos şi să aibă mai puţin confort. Nu e decizia noastră. Fiecare asociaţie decide cum doreşte să facă”, susține Tudor Roșca.
Gabriel Avăcăriței: ”Sunt zero șanse să se întâmple. Problema ține de voința politică”
Gabriel Avăcăriței, redactor șef Energynomics, a declarat, pentru Buletin de București, că ineditul proiect nu prea are șanse de îndeplinire, din motive care țin cel mai mult de voința politică.
„Din ce ştiu, sunt zero şanse să se întâmple. Problema, în principal, ţine de voinţa politică. Consilierii care controlează majoritatea nu vor susţine un proiect pe care primarul Clotilde Armand şi l-a asumat public şi prin care ea ar câştiga imagine. Cu toată neplăcerea şi părerea de rău, pentru că proiectul e interesant. Ar fi fost o premieră şi un model poate pentru alte municipalităţi”, spune Gabriel Avăcăriței.
El a mai explicat și că acest proiect nu va înlocui în totalitate producerea de energie termică și electrică prin mijloacele clasice.
”Strict legat de ideea asta, cred că trebuie să înţelegem din start că soluţiile regenerabile de tipul panourilor fotovoltaice nu pot înlocui energia termică produsă din mijloace clasice, să zicem. Ceea ce se poate face într-un proiect din acesta mixt este ca o parte din consumurile energetice cu energia electrică să fie acoperite prin energia produsă din panouri fotovoltaice. Ne putem închipui să avem un sistem mixt: din panouri solare să ne încălzim apa, pentru a avea apoi un consum mai mic de gaze pentru a aduce la temperatura optimă de utilizare. Asta ar însemna să avem, pe lângă soluţia de încălzire, şi pe cea a panourilor solare. Dacă avem doar panouri fotovoltaice, producem doar energie electrică şi aduce şi asta un avantaj: se reduc consumurile cu energia electrică pentru funcţionarea sistemelor. Deci e o soluţie bună care optimizează regimul de încălzire pentru spaţiile unde se foloseşte. Nu este o soluţie minune, nu reduce complet costurile şi nu înlocuieşte complet nevoia de agent termic”, precizează Gabriel Avăcăriței.
Cât despre economia la bani pe care ar face-o beneficiarii acestui proiect, Avăcăriței spune că aici sunt importanți mai mulți factori.
”Depinde foarte mult de specificul sistemului instalat la momentul respectiv. De asemenea, depinde foarte mult şi de momentul în care faci calculul. De exemplu, dacă este foarte frig, partea cu care vine soluţia regenerabilă este mai puţin relevantă. Ai nevoie de energie termică mai multă şi atunci reducerea pe care ţi-o dă fotovoltaicul nu contează atât de mult. Când ai vreme mai puţin friguroasă, probabil că ai o pondere mai consistentă de regenerabile. Dar nu m-aş băga să fac nicio estimare aici, depinde mult de ce soluţie concretă se implementează”, mai precizează redactorul șef Energynomics.
Buletin de București a vorbit și cu cel care se ocupă de acest proiect: Tudor Roșca, city managerul Sectorului 1. Acesta a povestit în ce stadiu se află programul ”Termoficare de la Soare”, de la prima lună în care a apărut pe masa consilierilor locali și până acum.
”Problema este că, în momentul în care a fost modificat prin amendamente proiectul iniţial, el a fost transformat dintr-un program multianual într-un proiect pilot.
Acest OUG 18 nu prevede nicăieri ideea de proiect pilot, dar prevede obligaţia existenţei unui program multianual. Şi, practic, prin eliminarea sintagmei de „program multianual”, a dispărut acel HCL, nu a mai avut valoarea de aprobare a programului.
Şi atunci noi am lăsat în pace HCL-ul acela cu amendamente. Mă rog, e contestat la prefect, s-a trimis către prefect cu menţiuni şi cu avize negative şi tot aşa şi am reintrodus pe ordinea de zi proiectul iniţial, prin care se aprobă programul în sine. Pentru că fără programul multianual, noi nu putem nici măcar să contactăm asociaţiile respective, să facem pasul următor”, spune Tudor Roșca.
În cazul în care acest proiect ar fi totuși votat în Consiliul Local, în forma în care este acum, va putea fi dat drumul procedurii de proiectare.
”Noi deja am făcut-o (procedura de proiectare – n.r.), având un sistem modular. Deci noi avem proiectarea făcută pentru, teoretic, orice imobil. Contactăm cu indicatorii tehnici minimali şi indicatorii economici maximali asociaţia respectivă de proprietari, cu procentul de 10% pe care l-am propus. Contactăm asociaţia şi îi spunem: conform studiului pe care-l avem noi, aveţi nevoie de o investiţie de maxim atât, cu minim atâtea pompe de căldură şi atâtea panouri. Valoarea maximă a investiţiei este de atât, 10% din contribuţia voastră este atât. Sunteţi sau nu sunteţi de acord? Ei au după aia termen 30 de zile să ne răspundă că sunt de acord. Dar dacă ei ne răspund pozitiv, noi încheiem un act adiţional. Actul adiţional include şi indicatorii tehnico-economici, care se aprobă de către consiliu. Deci consiliul aprobă după aceea actul adiţional şi indicatorii tehnico-economici, implicit cheltuiala de la nivelul sectorului. Cu acei indicatori aprobaţi, putem să lansăm procedura de achiziţie publică pentru realizarea investiţiei”, mai spune city managerul Sectorului 1.
Mai mult, deși consilierii locali au fost invitați de două ori anul acesta pentru a le fi prezentat proiectul, n-a venit nimeni.
”Prima depunere a fost în aprilie, dar programul este în lucru dinaintea transmiterii în Consiliul Local, pentru că au fost nişte etape preliminare şi au fost două invitaţii transmise în mod oficial de la Direcţia de Investiţii către toţi consilierii locali, la care nu a dat curs niciun singur consilier local: una în luna februarie şi una în luna martie. Am vrut să le explicăm, să discutăm, eram încă în faza de elaborare şi eventual voiam să facem modificări pe parcurs. Multe lucruri se discută mai constructiv când nu este o şedinţă publică. Şi n-a venit nimeni”, spune Tudor Roșca.
Care este ultima dată la care ar trebui aprobat acest proiect în Consiliul Local?
”Pentru iarna asta, deja e prea târziu. Eu le-am zis încă din aprilie, dinaintea votării bugetului, că suntem la limită cu calendarul pe iarna asta. Să zicem că ar fi un termen minim ideal de şase luni de la prima aprobare, să putem să avem un câştigător desemnat, un termen mai realist de vreo nouă luni. Şi dacă ar exista contestaţii şi toate cele, Dumnezeu cu mila, nu ştiu să vă zic!”, precizează city managerul Primăriei Sectorului 1.
Această documentare este parte a unui proiect derulat de Centrul Român de Politici Europene (www.crpe.ro) care susține o implicare extinsă a comunității în procesele de decizie de la nivel local pentru a promova investiții coerent fundamentate, servicii și politici publice eficiente și transparente la nivel local.
Material realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
