Consilierii din Chiajna au avut de dezbătut un singur proiect de hotărâre, în ședința extraordinară de astăzi. Primarul comunei le-a cerut să fie de acord cu modificarea contractului de concesiune, încheiat în 1999, între Consiliul Local Chiajna și Iridex, pentru terenul pe care e acum depozitul de deșeuri, și să mai adauge 4,2 hectare la cele 16,5 deja concesionate. De fapt, este o intrare în legalitate deoarece IRIDEX ocupă de 22 de ani cele peste 4 hectare în plus, fără însă să și plătească. Anexa la contract care a trecut cu votul consilierilor ALDE și PNL nu avea completată nicio dată deși stabilește penalitățile de plată și chiar prelungirea concesiunii. Comuna Chiajna primește, anual, pentru terenul de sub groapa de gunoi mai puțin de 100.000 de lei.
“Rezultatele expertizei depăşesc cele mai negre scenarii: pe lângă suprafeţele deja cunoscute (16,5 ha domeniu public şi 10 ha teren privat), firma IRIDEX depozitează ilegal deşeuri pe alte 5 ha de teren care aparţin statului“
Daniel Tudorache, fost primar al Sectorului 1, ianuarie 2020.
Se știa de terenul ocupat fără acte din 2020
În 2018, Primăria Sector 1, Agenția Națională pentru Protecția Mediului și două ONG-uri au solicitat Tribunalului București anularea Autorizației Integrate de Mediu dată depozitului de la Chiajna, ce ar fi dus, implicit, la oprirea activității acesteia. Instanța a solicitat o expertiză topometrică care să măsoare groapa de gunoi.
“Este un atentat la sănătatea bucureştenilor” anunța Daniel Tudorache, când expertiza a fost gata și a scos la iveală că IRIDEX depozitează deşeuri pe o suprafaţă cu 53.000 mp mai mare decât cea contractată.
Iar de aici, fostul edil al sectorului 1 a ridicat mai multe semne de întrebare. Cum nimeni n-a vazut timp de 20 de ani că există o diferență mare între suprafața concesionată și cea ocupată, real, de groapa de gunoi. IRIDEX a explicat atunci că e vorba de o eroare materială. Doar că și Agenția de Mediu a comis o regretabilă eroare și a majorat volumul depozitului fără să ceară explicații asupra suprafeței ocupate.
“Putea să fie vorba despre o eroare materială dacă ar fi fost doar o cifră scrisă greşit pe o hârtie, fără a produce consecinţe, cum a fost cazul Autorizaţiei Integrate de Mediu nr. 15, emisă tot de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti pentru acelaşi operator IRIDEX, în care volumul depozitului menţionat a fost majorat cu 1.500.000 mc (de la 4.500.000 mc la 6.000.000 mc) dintr-o “regretabilă eroare”, corectată ulterior, în 2017, la insistenţele Primăriei Sectorului 1“ – comunicat PS1 – 10.01.2020, preluat de Agerpres.
Iar faptul că IRIDEX a depozitat gunoi pe o suprafața mai mare se traduce nu doar în redevență neplătită statului atâția ani dar și în posibile mari probleme de mediu. Toate autorizațiile au fost date pentru o suprafața mai mică.
“În afară de prejudicierea bugetului de stat, ar putea exista consecinţe ale căror gravitate nici măcar nu le putem anticipa, legate de mediu şi de afectarea sănătăţii cetăţenilor din Bucureşti şi din Ilfov. Neexistând o Autorizaţie de Construire şi pentru suprafaţa acoperită abuziv, nu ştim dacă înainte de a se depozita deşeuri pe aceste zeci de mii de metri pătraţi s-au respectat normele pentru protecţia mediului, cum ar fi: izolarea terenului pentru a evita poluarea solului şi a pânzei freatice, drenajul levigatului etc”, a explicat primarul Dan Tudorache, în ianuarie 2020.
Expertiza menţionată mai sus a fost trimisă pe 9 ianuarie 2020, Ministerului Mediului.
În august 2020, Tribunalul București a anulat Autorizația Integrată de Mediu pentru depozitul IRIDEX de la Chiajna dar decizia a fost atacată cu recurs iar procesul nu s-a terminat încă.
Intrarea în legalitate cu concursul aleșilor locali de la ALDE și PNL
În octombrie 2020, IRIDEX a trimis o adresă Primăriei Chiajna, prin care solicită lămurirea situației juridice a unei suprafețe de 4,2 hectare de teren pe care depozitul de gunoi o ocupă din 1999, și pentru care nu are acoperire contractuală, după cum se menționează în notificare.
În decembrie 2020, IRIDEX revine cu o altă adresă către Primărie în care dă și soluția de rezolvare a problemei. Terenul cu pricina aparținuse fostului CAP Chiajna, ca și cele 16,5ha deja concesionate, deci Primăria să facă toate diligențele pentru a a-l băga în patrimoniul comunei, după care să încheie un act adițional la contractul de concesiune, de completare.
Adică activitatea firmei să intre în legalitate retroactiv.
Având în vedere ca suprafața de 16,5 ha, care face obiectul contractului de concesiune nr. 903/1999, ce a aparținut fostului CAP Chiajna a intrat în patrimoniul comunei dvs. este firesc ca și suprafața de 4, 19 ha care a aparținut și ea fostului CAP si care în momentul de fata are un regim juridic incert, să intre de asemenea în proprietate comunei Chiajna la fel ca suprafață de 16.5 ha.
Prin urmare va rugăm să depuneți diligențele necesare pentru intrarea suprafeței de 4.19 ha în patrimoniul Primăriei Chiajna prin aceleași mecanisme prin care ați dobândit și suprafața de 16.5 ha, urmand ca ulterior să procedați la elaborarea documentației cadastrale și intabularea terenului pe numele comunei dvs.
Dupa finalizarea acestor proceduri putem trece la intocmirea unui act aditional la contractul de concesiune nr 903/1999 prin care suprafața concesionată sa fie majorată cu 4, 19 ha. – adresa IRIDEX
Și Primăria s-a conformat. Așa că cele 4.2 hecatare de teren au ajuns în patrimoniul Chiajnei iar acum pot fi concesionate.
IRIDEX intră în legalitate.
Act adițional votat în alb
Edilul șef al comunei, Mihai Minea, ALDE, e în al 26-lea an la cârma localității și e considerat artizanul afacerii care a adus groapa de gunoi lângă comuna Chitila. Săptămâna aceasta, a convocat o ședință extraordinară de Consiliu Local doar pentru o hotărâre a cărui inițiator este și care va parafa actul adițional ce urmează a fi semnat cu IRIDEX.
În raporatele care însoțesc proiectul de hotărâre, nu se menționează care a fost urgența pentru care trebuia convocată o ședință extraordinară și care nu putea aștepta până la prima întâlnire ordinară a aleșilor.
În mapa consilierilor locali din Chiajna a ajuns, înainte de ședința de astăzi, pe lângă proiectul de hotărâre și un contract în alb între Consiliul Local și Iridex, care ar urma să modifice concesiunea semnată în 1999. Pe lângă cele 16.5 hectare concesionate, asupra cărora cele două părți s-au înteles deja, IRIDEX va mai primi încă 4.2 ha.
În plus, actul adițional stabilește și ce despăgubiri va plăti IRIDEX pentru că a ocupat, în plus acest teren și până când se prelungește contractul. Doar că, actul pe care aleșii l-au votat nu are completată nicio cifră. Nici măcar la punctul III unde se menționează cu cât se prelungește concesiunea.
Propunerea primarului a primit voturile aleșilor ALDE și PNL și a fost respinsă de consilierii USR. A avut însă suficiente voturi cât să fie aprobată.
Ca să rezumăm, comuna Chiajna a mai dat, astăzi, din patrimoniul său, încă 4.2 hectare firmei IRIDEX, care oricum ocupa terenul dar fără a avea stabilite penalitățile de plată și, cel mai important, cu cât se prelungește concesiunea.
Chitilia câștigă din gunoaie 0,13 lei/mp lunar
Dacă în 1992, Chiajna avea puțin peste 7500 de locuitori, în iulie 2021, INS a estimat că a ajuns la 31.000, o creștere de peste 410%. Există, însă, opinia că localitatea de lângă București ar fi cea mai mare comună din țară, cu peste 100.000 de locuitori.
Comuna Chiajna are mai mulți locuitori decât orașul Vaslui. Deci este pe undeva pe la nivelul Râmnicu Vâlcea, dacă nu mă înșel. Deci vorbim despre o comună cu 100 de mii de locuitori, care se dezvoltă fabulos pe zona de dezvoltare imobiliară, dar nu și pe zona de infrastructură de sănătate, de educație și transport. Comuna Chiajna, ca și orașul Bragadiru pun o presiune uriașă pe Sectorul 6. Toți acești copii învață, de cele mai multe ori, în școlile din Sectorul 6 care trebuie să învețe în mai multe schimburi.
A DECLARAT CIPRIAN CIUCU, PRIMARUL SECTORULUI 6, ÎN CADRUL DEZBATERII „MARELE BUCUREȘTI” din 2021
Dezvoltarea unei localități înseamnă bani mai mulți la buget. Din concesiunea celor 16,5 hectare de teren, comuna Chiajna n-a câștigat mare lucru. Ba mai mult a pierdut, din cauza problemelor de mediu create.
În 2019, a fost stabilit un nou preț al concesiunii, valabil și astăzi, după ce primăria a făcut o evaluare a terenului – 99.443 de lei/an.
Ceea ce înseamnă 0.13 lei/mp lunar.
Depozitul de la Chiajna, probleme permanente de mediu
Într-un singur an, în 2016, la Garda Națională de Mediu au ajuns peste 1000 de sesizări care toate reclamau același lucru. Mirosul îngrozitor emanat de groapa de gunoi de la Chiajna.
“Avem un număr de aproximativ o mie de sesizări de la cetăţeni ai Bucureştiului şi ai judeţului Ilfov care reclamă un puternic miros olfactiv cu caracter repetitiv în fiecare seară şi care afectează în principal cartierele Pajura, Bucureştii Noi, Crângaşi, Militari, Drumul Taberei, comuna Chiajna şi localitatea Chitila. Urmare a acestui fapt am solicitat Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti să efectueze măsurători cu auto-laboratorul din dotarea proprie în zonele unde s-au înregistrat aceste sesizări, pentru a identifica poluantul. În urma interpretărilor buletinelor de analiză s-a stabilit că poluantul care are limitele depăşite este hidrogenul sulfurat. Urmare a acestui fapt, săptămâna trecută am dispus Comisariatului de Mediu Bucureşti şi Ilfov să desfăşoare activităţi de control în zonă pentru a identifica sursele. Din datele noastre preliminare s-ar părea că potenţiala sursă este depozitul de deşeuri amplasat în sectorul 1 din Capitală“, a declarat, în 2016, șeful Gărzii Naționale de Mediu din acel moment, Bogdan Trif.
În urma controlului, operatorul economic a primit o amendă și o listă de probleme ce trebuiau rezolvate. Controalele au continuat și în 2017, când, în noiembrie, Garda Națională de Mediu a decis suspendarea temporară a activității depozitului deoarece operatorul a continuat depozitarea deşeurilor pe amplasament, deşi valabilitatea autorizaţiei integrate de mediu expirase.
Și tot în august 2017, ANPM a făcut o monitorizare a emisiilor de hidrogen sulfurat din zona gropilor de gunoi de la Glina și Chiajna și a ajuns la concluzia că sunt zile în care emisiile de la depozitul IRIDEX depășesc maximul acceptat de legislație.
IRIDEX, miliarde făcute din gunoaie
Compania IRIDEX a negat constant acuzațiile de poluare care i s-au adus, și a susținut permanent că deține tehnologii moderne de tratare a deșeurilor.
“Niciun document , măsurători ale calității aerului, studii de dispersie și EXPERTIZA DE MEDIU dispusă de instanță în acest proces NU A EVIDENȚIAT CĂ DEPOZITUL ARE VREUN EFECT NEGATIV asupra calității aerului ! Depozitul prin atingerea capacității de depozitare se va acoperi, anvelopa , sigila și pe ultima suprafață activă de cca 20 %, restul fiind sigilat ! “, se menționează într-un comunicat transmis de companie în 2020.
Grupul de firme Iridex este deţinut de familia fostului politician Corneliu Pascu, fost senator al Partidului Conservator, ales pe liste comune cu PSD în legislaturile 2000-2004 și 2004-2008 și un apropiat al lui Dan Voiculescu.
În 2021, doar una din firme, Iridex Group SRL, cea care operează depozitul de la Chiajna a avut o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei, cu un profit net de 15 milioane. Firma a câștigat și contracte publice în ultimii 10 ani de aproape 70 de milioane de lei, cele mai valoaroase fiind cu ADP Sector și CJ Călărași.
sursa foto cover Garda Națională de Mediu