Un proiect de regenerare urbană propune transformarea unei părți din Centrul Vechi al Capitalei într-o oază de liniște care să pună accent pe “o revenire la finisajul spațiului urban istoric”, într-un areal cu “o bogăție de repere arhitecturale, despre timpuri diferite, vremuri diferite și evenimentele istorice importante”. Proiectul mai presupune pietonalizarea completă prin reducerea semnificativă a traficului auto din zonă.
Zona Agia este localizată în centrul Bucurestiului și este delimitată de Bulevardul Elisabeta, Calea Victoriei și cursul Dambovitei. Aici, de-a lungul istoriei dar și în prezent, o mare parte din clădirile dominante au avut și au funcțiuni asociate Justiției, Poliției și aparatelor complementare. Concret, zona este compusă din perimetrele aferente bulevardului Calea Victoriei și străzilor Domnița Anastasia, Eforie, Ilfov, Alexandru Beldiman, Mihai Vodă, Lipscani și Ion Brezoianu.
Numele propus de specialiști ține de trecutul zonei. Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, agia este un organul administrativ din secolele XVIII-XIX din Țara Românească și din Moldova, însărcinat cu menținerea ordinii publice. Planul de regenerare al zonei citează un raport polițienesc care subliniază că teritoriul Bucureștiului a fost împărțit în două regiuni concentrice până în anul 1774: “Ținutul Agiei” care cuprindea centrul orașului și “Ținutul Periferic” care cuprindea mahalalele.
“Arealul vorbește, prin bogăția de repere arhitecturale, despre timpuri diferite, vremuri diferite și evenimentele istorice importante. Ilustrează, pe de-o parte, clădiri elegante, cu scară umană, insule sedimentate și tronsoane de fronturi închegate, iar pe de altă parte, intervenții disruptive sau contrastante, unele reversibile, altele nu. În final, ansamblul nu se disociază, prin imagine urbană contrastantă, de caracterul general al orașului București”, se arată în proiectul de regenerare urbană consultat de Buletin de București.
Palatul Curentul, Palatul Vamei Poștei, Palatul CEC ori Casa pictorului Gheorghe Tattarescu sunt doar câteva dintre clădirile care stau și astăzi în picioare. Casa Anticarilor și Hotelul Francez Lafayette, repere de acum 100 de ani, mai există doar în cărțile de istorie.
Pe lângă plantarea a peste 200 de copaci și amplasarea de cișmele publice ca parte a istoriei zonale, proiectul mai propune și înființarea a două piațete – Curentul și Anticarilor – dedicate evenimentelor culturale.
În proiectul de regenerare a zonei, “noua piațetă Curentul, un spațiu caleidoscop al istoriei, cu fronturi contrastante și reprezentative pentru anumite etape din istoricul orașului și al zonei, evidențiază, în noua sa organizare, întocmai această diversitate stilistică și evolutivă“.
Specialiștii propun ca zona cuprinsă între Lipscani, Mihai Vodă, Bancorex și Vama Poștei să fie dedicată și unor evenimente culturale de ocazie, cum ar fi Târguri de Crăciun, Sărbătorirea Zilei Poliției sau festivaluri specifice.
Proiectul de regenerare urbană mai propune un concept relativ nou pentru Capitală: telescopul istoric. Inspirat din formele unui aparat de fotografiat cu burduf, dispozitivul apare în diferite zone din cadrul proiectului și are rolul de a stârni curiozitatea trecătorilor, și mai ales a copiilor, cu ajutorul unor fotografii istorice realizate din același unghi.
Întreg proiectul de regenerare “AGIA – Un centru vechi, tihnit” poate fi consultat aici.
